În ultimele luni, proiectele mari de infrastructură de la Cluj-Napoca au ajuns să genereze tensiuni nu doar politice, ci și administrative: de la presiune bugetară și exproprieri, până la riscuri juridice și decizii de „pauză” pentru clarificări.
Un prim combustibil al conflictului este bugetul local și dependența de alocări de la „centru”. În ședința din 17 decembrie 2025, Consiliul Local a votat o rectificare negativă, iar Emil Boc a vorbit despre „criză bugetară”, acuzând Guvernul că nu a trimis banii necesari – inclusiv pentru exproprieri – ceea ce era de natură să pună presiune pe proiectele majore ale orașului, centura metropolitană și metroul. În aceeași ședință, consilierii USR – partid care, spre deosebire de restul țării, are la Cluj o tracțiune electorală net superioră PSD – au criticat proiecția bugetară pentru 2025, susținând că sumele propuse sunt nerealiste.
A doua sursă de fricțiune ține de un accident legal. Primăria clujeană a explicat că a fost notificată încă din septembrie 2025 despre un conflict juridic în interiorul asocierii care a câștigat licitația pentru tronsonul II al centurii metropolitane – care reprezintă cam jumătate din lucrare –, iar în ianuarie 2026 a anunțat intenția de a contracta o opinie juridică independentă și, la nevoie, asistență în instanță. Costurile aprobate pentru aceste servicii au fost de 260.000 lei (aprox. 50.000 euro).
Gestionarea riscului: suspendarea temporară a lucrărilor
Cum modul de rezolvare a disputei juridice a rămas neclar, Primăria municipiului Cluj-Napoca a cerut supervizorului lucrării să suspende temporar executarea contractului pentru tronsonul II, invocând conflictul dintre asociați. Administrația locală a anunțat că va analiza informațiile (inclusiv cele disponibile la organele de anchetă) și va decide după consultarea opiniei juridice externe.
În același comunicat, Primăria a reamintit cadrul instituțional și financiar: proiectul este derulat pe baza unui protocol (2023) între CNAIR și asocierea de unități administrativ-teritoriale (Primăriile Florești, Gilău, Baciu și Apahida, alături de Cluj-Napoca), iar valoarea investiției pentru proiectare și execuție este menționată ca fiind majorată de la 8,6 la 9,3 miliarde lei, cu finanțare din Programul Transport 2021–2027 și bugetul de stat (prin Ministerul Transporturilor), plus alte surse legale.
În acest context, suspendarea lucrărilor a devenit muniție politică. O reacție de luni a PNL Cluj îl vizează pe fostul parlamentar USR Viorel Băltărețu, în urma criticilor acestuia la adresa deciziei de suspendare; liberalii resping atacul și insistă pe ideea că orașul are nevoie de „oameni implicați”, nu de „politicieni care comentează de pe margine”, acuzând totodată USR de atitudine „duală” între guvernare și opoziție.
Lasă un comentariu