Comisia consideră că România a luat măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv

Într-un mediu marcat de incertitudine geopolitică, acest pachet stabilește orientări de politică pentru statele membre, punând accentul în mod deosebit pe consolidarea competitivității, a autonomiei strategice, precum și a rezilienței și coeziunii economice și sociale ale UE, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală, precizează Comisia.

„Acest pachet de primăvară marchează o schimbare importantă în cadrul semestrului european: capitalul uman devine o componentă-cheie a strategiei economice a Europei. Pentru prima dată, transpunem recomandarea la nivelul UE privind capitalul uman în orientări concrete, specifice fiecărei țări, pentru statele membre. Aceasta înseamnă că analizăm domeniile în care trebuie să acționeze fiecare țară astfel încât reformele și investițiile să ajungă acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În ceea ce privește statele membre care fac obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), Comisia recomandă Consiliului să abroge procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru Malta.

În cazul Austriei, Belgiei, Finlandei, Franței, Ungariei, Italiei, Poloniei, României și Slovaciei, Comisia a considerat că s-au luat măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv. Prin urmare, în acest stadiu nu este necesar să se ia măsuri suplimentare în cadrul PDE.

Comisia a pregătit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) pentru a evalua respectarea criteriului deficitului prevăzut în tratat de către Bulgaria, Germania, Estonia, Letonia și Slovenia. În lumina evaluării cuprinse în raport, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive este justificată în acest stadiu în cazul Bulgariei.

În cazul statelor membre care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani, în loc de patru, în contextul planurilor lor pe termen mediu [Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Austria, România și Finlanda], Comisia a evaluat, de asemenea, punerea în aplicare a etapelor esențiale ale angajamentelor de reforme și investiții care au stat la baza prelungirii termenului, ținând seama de informațiile furnizate în Rapoartele anuale privind progresele înregistrate. În general, Comisia consideră că toate statele membre și-au îndeplinit în mod satisfăcător angajamentele. 

Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice

Potrivit evaluării Comisiei, se înregistrează dezechilibre macroeconomice în cele șapte state membre selectate pentru a face obiectul unor bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026.

În ultimul an, vulnerabilitățile au evoluat diferit de la un stat membru la altul și s-au redus în mai multe cazuri, în timp ce incertitudinea a crescut recent. Potrivit evaluării, Grecia, Țările de Jos și Suedia nu se mai confruntă cu dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile lor macroeconomice s-au redus de-a lungul anilor. Italia, Ungaria și Slovacia continuă să se confrunte cu dezechilibre, deoarece vulnerabilitățile lor rămân semnificative.

România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deoarece vulnerabilitățile sale rămân grave.