Cine câștigă războiul din Iran? Vladimir Putin, desigur. Potrivit estimărilor presei internaționale de specialitate, Rusia încasează cu aproximativ 150 de milioane de dolari în plus pe zi din vânzările de petrol în străinătate.
Ceea ce înseamnă că războiul din Ucraina se va prelungi. Motivul? Guvernele occidentale au înțeles în sfârșit că, în ciuda eforturilor diplomatice ale lui Donald Trump, Kremlinul va continua acest conflict „existențial” pentru actuala administrație aflată la putere până când se vor epuiza banii. Și având în vedere că, timp de peste un sfert de secol, sistemul lui Putin s-a bazat în principal pe „bani josnici”, era post-Putin riscă să fie cu adevărat una sumbră, scrie Avvenire.
În 2006, într-o carte celebră, „Prăbușirea unui imperiu: Lecții pentru o Rusie modernă”, „arhitectul” reformelor economice post-sovietice, fostul viceprim-ministru Egor Gaidar, și-a avertizat compatrioții cu privire la șocurile petroliere și i-a îndemnat să își gestioneze cu atenție veniturile din „aurul negru”, acesta fiind unul dintre factorii care au contribuit la prăbușirea URSS.
Acum, scenariul se repetă: prețuri scăzute la materii prime și cheltuieli militare uriașe (în anii 1980, Moscova trebuia să se ocupe de „Războiul Stelelor” și de reînarmarea impusă de președintele american Ronald Reagan).
Cu câteva zile înainte ca spiritele încinse să cuprindă din nou Golful, în „cabina de control” a Moscovei a avut loc o reuniune secretă de urgență pentru a se discuta starea deplorabilă a finanțelor federale. Cauzele: prețurile scăzute ale petrolului pe piețele mondiale, sancțiunile internaționale și încetinirea economică: numai în primele două luni ale anului 2026,
Trezoreria federală a înregistrat un deficit de o dată și jumătate mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2025. În bugetul din 2026, prețul petrolului (de care depinde o treime din veniturile federale totale) este listat la 59 de dolari pe baril, însă timp de luni de zile a fost vândut oficial cu aproximativ 35 de dolari. În realitate însă, din cauza sancțiunilor internaționale, Moscova l-a oferit efectiv pe ascuns, cu reduceri semnificative, ajungând în februarie chiar la 27-28 de dolari pe baril. Merită să amintim că în vara anului 1925, în conturile statului s-a deschis o gaură care a fost cu greu acoperită.
Fără războiul din Iran, același lucru s-ar fi întâmplat și în lunile următoare, cu factorul agravant că pușculița fusese deja golită anul precedent, iar astăzi nu mai există niciun fel de rezerve. Datoriile s-au răspândit peste tot, de exemplu, în bugetele entităților componente ale Federației, adică regiunile.
Costurile tragediei ruso-ucrainene s-au transferat și asupra populației, care, să nu uităm că de câțiva ani se luptă cu o inflație ridicată. Astfel, TVA-ul tocmai a fost majorat de la 20 la 22%; taxele au crescut pe toate fronturile și s-a anunțat că după alegerile parlamentare din septembrie 2026 va exista și o creștere a costurilor locuințelor.
Lăsând la o parte faptul că sectoare întregi - în special cele care nu au legătură cu industria militară - sunt în pragul falimentului și că sistemul bancar este descris de experții ruși ca fiind, ca să spunem așa, „într-o fază delicată”, economia în ansamblu confruntându-se cu o încetinire semnificativă. Prin urmare, decizia lui Trump de a relaxa acum sancțiunile americane asupra petrolului rusesc - o mișcare căreia europenii i se opun vehement - reprezintă pentru Kremlin lumininița îndepărtată din tunelul întunecat. O gură neașteptată de aer proaspăt care trebuie exploatată la maximum, vânzând în sfârșit la prețurile pieței milioane de barili blocați în întreaga lume. Așa că Moscova mulțumește: spasibo, drog Donald
Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA
Lasă un comentariu