Bloomberg: Europa poate rezista războiului din Orientul Mijlociu, dacă acesta se termină într-o lună

Aceasta este durata, potrivit afirmațiilor lui Donald Trump, a atacurilor SUA asupra Iranului - atacuri care l-au ucis pe ayatollahul Ali Khamenei, au declanșat un val de represalii în tot Orientul Mijlociu și au făcut ca prețurile la energie să crească vertiginos, notează Bloomberg, potrivit capital.gr.

Un conflict mai lung ar putea sabota revenirea abia instituită în zona euro, reațâțând în același timp forțele inflaționiste pe care Banca Centrală Europeană s-a luptat din greu să le țină sub control. Dependența de petrolul și gazele din regiune face din blocul comunitar „cea mai expusă economie majoră” la consecințele războiului din Iran, spune Carsten Brzeski de la ING.

„Dacă va fi un conflict de scurtă durată și prețurile la energie cresc doar pentru o perioadă scurtă de timp, pagubele vor fi limitate”, consideră Antonio Barroso și Simona Delle Chiaie de la Bloomberg Economics. „Un război prelungit, însă, care menține prețurile ridicate la petrol și gaze ar putea forța guvernele să cheltuiască mai mult pentru a proteja alegătorii de creșterea costurilor - și să pună sub presiune liderii actuali”, mai notează ei.

Lucrurile arătau mai bine pentru Europa în acest an. Dar escaladarea tensiunilor cu Iranul vine la scurt timp după o nouă activare a confuziei legate de tarifele americane, după ce Curtea Supremă a respins tarifele inițiale impuse de Trump, notează Bloomberg.

Încă nu există panică despre o abatere a zonei euro de la cursul preconizat. Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, spune că va continua să-și bazeze previziunile pe presupunerea că prețurile Brent vor fi în medie între 65 și 70 de dolari pe baril, chiar și după ce, luni, prețul a depășit 80 de dolari, vorbind despre o „creștere pe termen scurt”.

„Mă aștept ca Trump să depună eforturi mari pentru a preveni o creștere susținută a prețurilor la energie, care l-ar putea afecta pe plan intern”, spune el. „Alegătorii americani l-au învinovățit deja pentru prețurile ridicate de consum înainte de atacurile asupra Iranului”, subliniază el.

Iranul are, de asemenea, motive puternice pentru a evita tensiunile excesive în Strâmtoarea Ormuz - canalul prin care trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele maritime ale lumii. „China - care, împreună cu Rusia, este singura putere majoră care susține Iranul - depinde în mare măsură de această rută maritimă pentru importurile sale de petrol și va pune presiune pe Teheran pentru a nu o pune în pericol”, notează economistul Edoardo Campanella de la UniCredit.

Între timp, factorii de decizie politică ai BCE, Gabriel Makhlouf și Martin Kocher, au declarat că este prea devreme pentru a evalua ce ar însemna atacurile din acest weekend pentru economie. Totuși belgianul Pierre Wunsch a avertizat cu privire la ce ar putea însemna un război prelungit. „Cu siguranță nu m-aș grăbi să reacționez la eventuale modificări ale prețurilor la energie”, a spus el. Dar „dacă durează mai mult, dacă creșterea prețurilor la energie este mai mare, atunci ar trebui să ne verificăm modelele și să vedem ce se întâmplă”, a adăugat el.

Dincolo de potențiala lovitură pentru economia Europei, creșterea bruscă a costurilor materiilor prime se va dovedi a fi net inflaționistă, a spus Wunsch. Într-adevăr, traderii văd acum o probabilitate de 50% ca BCE să majoreze ratele dobânzilor cu un sfert de punct în acest an.

Între timp, economistul-șef Philip Lane a declarat că BCE „va monitoriza îndeaproape evoluțiile”. Într-un interviu acordat Financial Times, el a invocat un scenariu anterior prezentat de personalul băncii centrale, care arăta „o creștere semnificativă a inflației legate de energie și o scădere accentuată a producției” cauzată de o întrerupere a aprovizionării cu energie ca urmare a unui război în Orientul Mijlociu.

Francois Villeroy de Galhau și Yannis Stournaras au făcut apel la calm. „Ar fi o greșeală să ne grăbim să anticipăm o posibilă modificare a ratelor dobânzilor astăzi”, a spus Villeroy de Galhau. „Vă reamintesc că nu ne vom baza decizia exclusiv pe prețurile actuale ale energiei.” În mod similar, Stournaras - într-un interviu acordat Reuters - a subliniat că „în opinia mea, nu ar trebui să ne grăbim să schimbăm niciunul dintre parametrii politicii monetare acum, ci să fim vigilenți și să monitorizăm situația foarte atent”.

Factorii de decizie politică vor continua să monitorizeze îndeaproape prețurile gazelor naturale din Europa, care au crescut cu peste 60% de la închiderea de vineri a bursei, după ce Qatarul a oprit producția la cea mai mare instalație de export din lume din cauza atacurilor iraniene.

Momentul este deosebit de nefericit pentru Europa, unde stocurile sunt deja neobișnuit de scăzute, ceea ce înseamnă că regiunea va trebui să importe cantități mari de GNL în această vară pentru a-și reumple depozitele înainte de iarna viitoare.

Pentru moment, cei mai mulți analiști nu văd creșterea prețurilor petrolului ca pe o ajustare permanentă. „Investitorii acționează cu prudență și pariază pe un conflict pe termen relativ scurt”, spune Tobias Basse de la NordLB.

Managerul de investiții al BlackRock, Karim Chedid, are o opinie similară. „Piețele și clienții cu care discutăm văd acest lucru ca pe un șoc de volatilitate, mai degrabă decât ca pe un șoc al ofertei, și există o distincție importantă între cele două”, a declarat el pentru Bloomberg.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA