Migrația, războiul din Ucraina, presiunea Rusiei, concurența Chinei, noua relație cu Statele Unite ale lui Donald Trump și dificultatea Uniunii Europene de a vorbi cu o singură voce. Acestea sunt câteva dintre provocările pe care Josep Borrell, fost Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate și vicepreședinte al Comisiei, le identifică ca fiind cruciale pentru viitorul Europei.
Focus Europe Italia, partener Espress.ro, l-a intervievat la Ventotene, în cadrul seminarului "Provocări la adresa democrației europene", organizat de Centrul de Excelență Jean Monnet fEUture de la Universitatea eCampus, în colaborare cu Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei, al cărui Înalt Patron este Borrell. Pentru fostul șef al diplomației europene, precum și fost președinte al Parlamentului European, unul dintre principalele puncte de blocaj rămâne dreptul de veto: "Unanimitatea ucide Uniunea", afirmă el, argumentând că, fără o capacitate decizională mai mare, este puțin probabil ca UE să fie considerată un jucător geopolitic autentic.
În interviu, Borrell identifică, de asemenea, trei presiuni majore asupra Europei: presiunea militară din partea Rusiei, presiunea comercială din partea Chinei și presiunea "ideologică" din partea Statelor Unite ale lui Trump. La acestea se adaugă o problemă internă de reprezentare și competențe, care este evidentă în special în chestiuni de securitate și apărare, unde fostul Înalt Reprezentant contestă rolul tot mai mare asumat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Interviul integral realizat de directorul Focus Europe Italia, Roberto Castaldi:
FocusEurope.it: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă UE?
Josep Borrell: Sunt multe. Cea mai mediatizată este migrația, cu siguranță după imaginile din Ceuta. Migrația este una dintre cele mai toxice probleme care poate dizolva unitatea Uniunii Europene. Este, de asemenea, o problemă geopolitică. Migrația ne leagă de restul lumii. Migranții vin din restul lumii. Și în bazinul mediteranean, aceasta afectează relația noastră cu Africa de Nord și țările subsahariene, precum și cu toate țările de unde provin migranții.
O a doua problemă geopolitică este apărarea. Două cuvinte îmi vin în minte: Ucraina și Trump. Noua relație pe care SUA, sub Trump, vrea să o aibă cu europenii este o schimbare uriașă. De fapt, schimbă totul. Am trăit foarte confortabil sub umbrela de securitate americană, protejându-ne și cheltuind pentru apărare, în timp ce noi cheltuiam pentru securitatea socială. Aceste vremuri s-au terminat.
Și Rusia ne atacă. În principal în Ucraina, dar având în vedere atacul cu o dronă explozivă pe Aeroportul din Leipzig, și țările europene sunt acum atacate. Acest lucru este foarte grav. Este ca și cum rușii ar bombarda o țară europeană, pentru că a trimite o dronă cu o bombă este mai mult sau mai puțin același lucru cu a folosi un obuz de artilerie.
FocusEurope.it: Ce părere aveți despre afirmația lui Von der Leyen că Uniunea Europeană va răspunde ferm și unit și despre întâlnirea cu Rutte pentru a discuta despre răspunsul UE-NATO?
Josep Borrell: De ce preia ea inițiativa în această privință? Conform Tratatului, președintele Comisiei nu reprezintă UE în probleme de apărare și afaceri externe. Când Von der Leyen vorbește despre securitate și apărare, pe cine reprezintă?
Nu Uniunea, ci doar Comisia. Dar Comisia Europeană nu are competențe în materie de securitate și apărare. Și aceasta este una dintre adevăratele probleme politice ale UE: nimeni nu știe cine reprezintă UE în lume atunci când vorbim despre securitate și apărare. Conform Tratatului, aceștia ar trebui să fie președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant. În ciuda acestui fapt, președintele Comisiei vorbește toată ziua despre securitate și apărare.
FocusEurope.it: Întrucât Comisia este executivul Uniunii, putem compara acest lucru cu faptul că, în multe state membre, prim-miniștrii joacă un rol și mai important în politica externă și de apărare, chiar dacă există și miniștri de externe și ai apărării în statele membre?
Josep Borrell: Comisia este ramura executivă a UE pentru competențele sale, nu pentru celelalte competențe. Iar securitatea, apărarea și afacerile externe nu sunt competențe ale Comisiei Europene.
EuropeFocus.it: Ați spus odată că dacă cineva nu este la masă, este în meniu. De ce are nevoie Europa pentru a putea sta la masă și a-și menține independența?
Evident, UE trebuie să fie mai unită și să convină asupra luării unor decizii care implică Uniunea, fără inanimitate. Unanimitatea ucide Uniunea. Nimeni nu consideră că Uniunea Europeană este un actor geopolitic. Pentru că știu perfect că, pentru a lua decizii, este nevoie ca toți cei 27 să fie de acord.
Când vorbește președinta Comisiei, ea nu are acordul celor 27 și nu îi reprezintă. Problema este cine, când și cum adoptă Uniunea o poziție. De exemplu, care este poziția cu privire la războiul din Orientul Mijlociu? Nu există o poziție a UE! Unele state membre dau vina pe Israel, și pe bună dreptate. Altele îl susțin pe Israel. Unele state membre consideră că are loc un genocid în Gaza. Altele consideră că nu s-a întâmplat nimic și că Israelul doar se apără. Nu există o poziție a UE, orice ar putea spune președintele Comisiei.
Același lucru este valabil și în ceea ce privește războiul din Iran. Spania și alții condamnă războiul. Alții susțin războiul. Cancelarul german a spus că americanii fac treaba murdară pentru noi. Ce mod diplomatic de a spune lucrurile! Deci, există vreo treabă murdară de făcut? Alte state membre spun că aceasta este o încălcare a dreptului internațional pe care nu o putem susține.
Așadar, cum vreți ca lumea să considere UE un jucător geopolitic dacă nici măcar nu putem avea o poziție comună cu privire la cele mai importante conflicte ale timpului nostru?
FocusEurope.it: Ne confruntăm cu imperialismul extractiv din partea Rusiei, Chinei și SUA? Este UE atacată din diverse părți, fie că este vorba de atacuri militare din partea Rusiei, de atacuri economice din partea Chinei, de un amestec al celor două din partea SUA, între tarife și amenințări la adresa securității?
Josep Borrell: Suntem sub presiune pe trei fronturi. În primul rând, suntem sub presiunea războiului din partea Rusiei. Ceea ce s-a întâmplat pe aerodromurile germane arată că nu este vorba doar de Ucraina. Există o presiune militară asupra granițelor noastre. În al doilea rând, avem o presiune comercială puternică din partea capacității Chinei de a exporta. Aceasta nu este o presiune de război, dar mulți oameni consideră că China își subvenționează masiv economia pentru a face o concurență neloială.
În al treilea rând, presiunea ideologică din partea SUA, care este probabil cea mai importantă. Când vicepreședintele Vance spune că SUA vor sprijini toate partidele de extremă dreapta din Europa, când Trump consideră că Europa nu mai este un aliat, există o presiune ideologică, deoarece Europa reprezintă ceea ce Trump și echipa sa urăsc mai mult: democrația, libertatea, drepturile omului. Peter Thiel și ideologii trumpismului spun că democrația și libertatea sunt incompatibile, că ambele lucruri nu pot merge împreună. Când noi am predicat și practicat exact contrariul, că democrația este expresia libertății. Deci, aceasta este cea mai importantă presiune cu care ne confruntăm: cea ideologică.
Avem nevoie de mai multă integrare pentru a face față tuturor acestor presiuni.
FocusEurope.it: Mulți analiști cred că nu se întâmplă nimic din cauza slăbiciunii prea multor guverne naționale, care se confruntă cu alegeri. Ciclul electoral din 2027 va defini de facto viitorul Europei? Le putem vedea ca pe niște alegeri europene pe bucăți?
Josep Borrell: Cu siguranță! Gândiți-vă doar că următoarele alegeri prezidențiale din Franța pot aduce un președinte din extrema dreaptă, că Alternativa pentru Germania ar putea fi partidul cel mai votat și - ceva de neimaginat cu ani în urmă - ar putea conduce și Germania. Și atunci ce se întâmplă cu integrarea europeană? Unde este ideea de Europa? Și nu doar Germania și Franța. Până ieri era cazul Ungariei. Europa este foarte mult condiționată de ciclurile electorale. Mai rău este că extrema dreaptă, care nu este pro-europeană, pare să aibă mult sprijin.
Prin urmare, migrația poate fi un factor puternic pentru diluarea UE. Cu ceea ce s-a întâmplat la Ceuta, 22 de state membre - conduse de Meloni, un lider de extremă dreaptă aflat la guvernare - au scris o scrisoare în care au dat vina pe guvernul spaniol, folosind exact același limbaj pe care l-a folosit Trump: este vina guvernului spaniol, pentru că are o politică de migrație care este periculoasă pentru noi. În loc să sprijine o țară care se confruntă cu un atac hibrid, ei dau vina pe ea. Chiar și Comisia a tăcut la început și a fost destul de reticentă în a sprijini guvernul spaniol.
Nu suntem capabili să sprijinim un stat membru atunci când se confruntă cu o problemă - cu siguranță nu o invazie, ci un incident major, un accident sau un atac hibrid. Nu a existat unitate în apărarea frontierelor externe ale UE, ceea ce Spania a făcut. Aceste 22 de guverne nici măcar nu știau că Ceuta nu face parte din spațiul Schengen? Printre cele 22 de state membre nu a existat niciun consilier, niciun membru al cabinetului care să spună asta? Nu-mi vine să cred. Dacă au știut și totuși au scris scrisoarea, acest lucru este cu atât mai îngrijorător.
FocusEurope.it: În Germania, liderii CDU și SPD cer „majorității Ursula” să încheie un pact formal de coaliție, iar PPE să evite cooperarea cu partidele naționaliste. Ce părere aveți?
Josep Borrell: Actuala Comisie a fost aleasă de Parlamentul European, de o coaliție de centru-stânga formată din partide populare, liberale, social-democrate și ecologiste. Această majoritate parlamentară a ales-o pe von der Leyen la propunerea Consiliului European. Iar acum legile europene sunt aprobate de o altă coaliție, formată din PPE și extrema dreaptă. Doar Comisia poate propune legislație și știe cine o va susține sau nu. Așadar, nu dați vina pe PPE doar pentru că face o coaliție cu extrema dreaptă. La început, nimeni nu a putut lua în considerare un vot care să unească PPE și extrema dreaptă. Acum s-a întâmplat. Și nu pentru ceva ce nu contează, ci pentru politica de migrație și azil, care este o problemă foarte importantă astăzi în Europa.
FocusEurope.it: Dar Spania și alegerile din 2027? Credeți că Popularii și Socialiștii s-ar putea abține pentru a permite celuilalt să formeze un guvern minoritar, dacă niciunul nu obține majoritatea, pentru a evita să-l forțeze pe celălalt să se alieze cu forțele naționaliste?
Josep Borrell: În Spania, acest lucru s-a întâmplat deja în trecut. Partidul Socialist s-a abținut pentru a lăsa PP să guverneze. Acest lucru a cauzat demisia lui Pedro Sánchez, care nu a fost de acord cu această poziție. Socialiștii au fost destul de dezamăgiți pentru că i-au dat guvernul PP-ului în schimbul a nimic.
Din păcate, în Spania, pozițiile partidului popular sunt foarte conflictuale. Acesta înclină spre dreapta și se apropie de pozițiile Vox. De fapt, se află într-o competiție electorală, luptând pentru a obține mai multe voturi din aceeași parte a electoratului.
O mare coaliție în stil german nu a existat niciodată în Spania. Poate în viitor. Până acum, singurul lucru care s-a întâmplat este abținerea socialiștilor spanioli pentru a permite Partidului Popular să guverneze fără a avea majoritate. Abținerea PP-ului pentru ca socialiștii să ajungă la guvernare fără a avea majoritate nu s-a întâmplat niciodată.
FocusEurope.it: Credeți că este posibilă o alianță între Vox și PP, sau credeți că pentru a evita ca socialistul să se abțină în cele din urmă?
Josep Borrell: Au făcut-o deja o dată. Va depinde de multe circumstanțe. Dacă ar fi fost cazul, ar fi putut face asta la alegerile regionale. Socialiștii au pierdut ultimele alegeri regionale și în niciunul dintre aceste cazuri nu au lăsat singur guvernul PP. Nici nu au oferit posibilitatea PP-ului să caute un fel de înțelegere. Și poate că PP ar fi refuzat-o, dar propunerea nu a fost niciodată pe masă. În regiuni importante, precum Andaluzia, PP a trebuit să încheie un pact cu Vox pentru a obține majoritatea. Și același lucru s-a întâmplat în alte comunități. Poziția partidului socialist a fost lăsată să guverneze PP cu Vox. Nu îi vom susține nici măcar abținându-ne.
FocusEurope.it: Credeți că este o contradicție ca partidele pro-europene să se comporte într-un mod care să împingă un altul să fie forțat să se alieze cu naționaliștii?
Josep Borrell: Da. Dar există o particularitate spaniolă: confruntarea dintre dreapta și stânga are rădăcini adânci care provin din războiul civil. Acest lucru s-a întâmplat în Spania și poate nicăieri altundeva. Germanii acceptă marea coaliție dintre dreapta și stânga. În Spania este dificil. Este, de asemenea, o chestiune legată de situația actuală, care nu-mi place. Polarizarea este în creștere și pare imposibil să se ajungă la vreun fel de acord asupra a aproape orice. Politica din UE este mult mai puțin conflictuală și caută mai mult un teren comun între diferitele partide.
Lasă un comentariu