Bruxelles a redus ajutorul de 1,5 miliarde de euro acordat Serbiei

"Serbia este acum profund polarizată", spune comisarul pentru extindere, Marta Kos, scrie El Mundo.

Reformele judiciare controversate adoptate de Parlamentul sârb în ianuarie, cunoscute sub numele de legile Mrdić, ar putea costa țara balcanică până la 1,5 miliarde de euro, potrivit unui anunț făcut săptămâna aceasta de comisara pentru extindere, Marta Kos. Această sumă reprezintă fondurile rămase alocate Serbiei din Planul de creștere al UE pentru cele șase țări candidate din Balcanii de Vest, în valoare totală de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027.

Scopul Planului de creștere este de a stimula economiile acestor țări și de a accelera integrarea lor în UE. Dar plățile sunt condiționate de reforme, în special cele legate de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției. Planul acoperă Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru (țara cea mai avansată pe calea aderării la UE), Bosnia și Herțegovina și Serbia. Serbia a primit prima plată de 56,5 milioane de euro la mijlocul lunii ianuarie, dintr-un total de 1,58 miliarde de euro alocați.

Dna Kos a dezvăluit joia trecută la Universitatea din Fribourg, Elveția, că UE va îngheța fondurile destinate Serbiei, o decizie care nu a fost încă confirmată oficial de Bruxelles. Comisarul a acuzat Belgradul de "regres" în reformele judiciare, referindu-se în mod clar la modificările făcute de Parlament fără a consulta procurorii, judecătorii sau alte organisme specializate, nici UE.

Aceste reforme conferă mai multă putere președinților de instanțe judecătorești asupra judecătorilor și elimină garanțiile care asigură independența procurorilor, ceea ce ridică îngrijorări în cadrul UE și al Consiliului Europei. Comisia de la Veneția, un organism al Consiliului Europei care nu face parte din UE, a publicat acum câteva zile un raport care conține o serie de recomandări pentru modificarea acestor legi. Comisia Europeană a declarat apoi că Serbia ar trebui să implementeze aceste recomandări cât mai curând posibil.

"Pentru moment, am suspendat toate plățile în cadrul Planului de creștere, deoarece a existat un regres în domeniul justiției", a declarat dna Kos la Freiburg, ca răspuns la o întrebare despre Serbia. "Până când acest lucru nu va fi remediat, nu vor putea beneficia de sprijin financiar european", a adăugat comisara.

De asemenea, Kos a criticat regresele în ceea ce privește statul de drept, democrația și libertatea presei."Serbia este extrem de polarizată astăzi", a declarat Kos, referindu-se la climatul politic tensionat din țară după aproape un an și jumătate de proteste studențești împotriva corupției după dezastrul produs la o gară din Novi Sad pe 1 noiembrie 2024. "Serbia este candidată de peste un deceniu și, din păcate, asistăm la aceste eșecuri", a adăugat comisarul, care a criticat și politica externă a țării balcanice pentru legăturile sale strânse cu Kremlinul. "Nu poți avea un picior în două tabere", a remarcat ea.

"Avem o regulă: înainte de a adera la UE, un stat trebuie să respecte pe deplin politica externă și de securitate a UE. Asta înseamnă că nu poți fi în două tabere în același timp. La un moment dat, Serbia va trebui să decidă ce este cel mai important pentru dezvoltarea sa", a declarat Kos. Ea a opinat că evenimentele recente din Serbia demonstrează că "există forțe care nu sunt de acord cu adevărat cu modul în care guvernul și președintele conduc țara". "Încă o dată, suntem gata să ajutăm, dar Serbia va trebui să facă compromisuri", a conchis ea pe această temă.

"Decizia nu este surprinzătoare", spune Adnan Cerimagic, analist la grupul de experți Inițiativa Europeană de Stabilitate. El consideră că reformele din Serbia au fost blocate de ceva vreme, dar evenimentele recente din sistemul judiciar reprezintă un "regres clar și bine documentat" care ignoră avertismentele de la Bruxelles.

Potrivit lui Cerimagic, reacția presei pro-guvernamentale trădează nervozitate: "Reacția guvernului și a presei sale, care minimizează anunțul și denaturează cuvintele lui Kos, sugerează că aceștia sunt încă îngrijorați de poziția UE. Rămâne de văzut dacă această măsură va fi suficientă pentru a aduce o schimbare reală".

"Fondurile nu au fost oficial înghețate; procesul de evaluare este încă în desfășurare, în așteptarea deciziei Comisiei de la Veneția", explică jurnalista și analista Sojija Popovic de la European Western Balkans. Totuși, ea subliniază că noua evoluție este confirmarea faptului că nu vor exista alte plăți până când Belgradul nu va lua măsuri: "Bruxelle-ul nu mai are încredere în reformele Serbiei și cere progrese reale".

Popovic subliniază că aceste amendamente slăbesc Biroul Comun al Parchetului pentru Criminalitate Organizată (JTOK), care anchetează înalți oficiali precum ministrul Culturii, Nikola Selakovic, și schema de corupție din spatele accidentului de la gara din Novi Sad. "Comisia Europeană trebuie să insiste asupra restabilirii situației anterioare legilor, deși acest lucru pare puțin probabil", conchide ea.

La rândul său, Michael Martens, corespondent pentru Balcani al ziarului "Frankfurter Allgemeine Zeitung", subliniază că UE trebuie să aplice aceeași rigoare pe care a avut-o cu Polonia sau Ungaria, deja state membre: "Nu trebuie să se lase tratată ca un bancomat de la care se retrag bani în timp ce regulile băncii sunt ignorate", afirmă el, rezumându-și poziția într-un slogan: "Banii noștri, regulile noastre".

Martens avertizează însă că pedeapsa trebuie să fie însoțită de stimulente reale. Potrivit analistului, politica de extindere și-a pierdut credibilitatea după 13 ani fără finanțare nouă, ceea ce face dificilă câștigarea alegerilor de către forțele reformiste. "Nu poți câștiga majorități promițând ceva ce nimeni nu crede că se va întâmpla vreodată", conchide el, menționând că, dincolo de fonduri, UE are nevoie de o ofertă atractivă și realistă pentru a evita pierderea definitivă a influenței sale în Balcani.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA