Care sunt concluziile Consiliului European

În debutul întâlnirii a avut loc și o intervenție prin videoconferință a președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.

În cadrul discuțiilor, liderii au reiterat importanța acțiunii coordonate la nivel UE în vederea continuării sprijinului pentru Ucraina pe toate dimensiunile, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, fiind salutate decizia de acordare de sprijin militar prin intermediul Fondului de Asistență pentru Ucraina din cadrul Facilității Europene pentru Pace, precum și capacitatea consolidată a Misiunii de Asistență Militară a UE (EUMAM), potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președintele României a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluțiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilității Europene pentru Pace și necesitatea continuării eforturilor în această direcție.

Totodată, Klaus Iohannis a reiterat că România "rămâne în continuare unul dintre susținătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistență în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene".

Președintele României a semnalat și importanța continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride fără precedent din partea Federației Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, Iohannis a insistat și asupra importanței strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea și stabilitatea regiunii, cât și a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Liderii UE au evidențiat, totodată, necesitatea continuării creșterii presiunii asupra Rusiei și a aliaților săi, inclusiv prin noi sancțiuni și implementarea efectivă a măsurilor deja adoptate, respectiv prin evitarea eludării acestora.

De asemenea, liderii au exprimat susținere pentru continuarea eforturilor de identificare de soluții pentru utilizarea veniturilor extraordinare provenite din activele imobilizate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv pentru acordarea de ajutor militar.

Totodată, în contextul eforturilor de restrângere a accesului Rusiei la tehnologii militare și al sprijinului acordat de actori terți în eludarea sancțiunilor, Consiliul European a solicitat Înaltului Reprezentant și Comisiei Europene să pregătească noi propuneri de sancțiuni împotriva Belarus, Coreea de Nord și Iran.

O componentă importantă a discuțiilor și a deciziilor liderilor europeni s-a referit la procesul de extindere a UE. Liderii europeni au salutat progresele înregistrate de Ucraina și de Republica Moldova în avansarea reformelor necesare în parcursul lor european, Consiliul European invitând Consiliul UE să adopte rapid Cadrele de negociere și să avanseze cu celeritate procesul în raport cu cele două state candidate.

Totodată, Consiliul European a formulat decizia privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia și Herțegovina, și a invitat Comisia Europeană să pregătească Cadrul de negociere cu aceasta în vederea adoptării de către Consiliu, după ce Bosnia și Herțegovina va îndeplini măsurile solicitate prin recomandarea Comisiei Europene din octombrie 2022.

În contextul discuțiilor privind avansarea politicii de extindere, liderii europeni au evidențiat importanța continuării eforturilor de la nivel UE pentru pregătirea extinderii și avansarea procesului intern de reformă al Uniunii.

Președintele României a pledat pentru "un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană și pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferințe interguvernamentale politice" cu cele două țări candidate.

În același timp, Klaus Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare și consolidarea rezilienței. De asemenea, Președintele României a exprimat susținerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia și Herțegovina, apreciind progresele obținute de aceasta în implementarea de reforme, în linie cu recomandările Comisiei Europene.

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea și apărarea europene, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Strategia pentru industria europeană de Apărare și Programul pentru Industria Europeană de Apărare.

"Discuțiile au reconfirmat necesitatea consolidării acțiunii europene în acest domeniu în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina, cu accent pe necesitatea promovării de măsuri urgente vizând susținerea Ucrainei, precum și pe termen mediu și lung prin trecerea la o abordare strategică în materie de apărare care să vizeze consolidarea bazei tehnologice a industriei europene de apărare și încurajarea lanțurilor de producție autohtone, toate aceste demersuri fiind în strânsă legătură cu eforturile de consolidare a competitivității europene", potrivit comunicatului.