Islanda vrea să accelereze votul cu privire la aderarea sa la UE

Ar putea Islanda, o mică națiune insulară cu 400.000 de locuitori, să devină al 28-lea stat membru al Uniunii Europene? Potrivit mai multor surse de la publicația online „Politico”, actualul guvern și-ar putea consulta cetățenii săi încă din august 2026 pentru un referendum privind integrarea în UE.

Săptămâna trecută, ministrul islandez de Externe, dna Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, a anunțat că Parlamentul va prezenta o rezoluție în această primăvară privind organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE. „Evoluțiile din afacerile internaționale arată că ar trebui să luăm în considerare ce este mai bine pentru a ne consolida apărarea și securitatea”, a explicat ea pentru postul public de televiziune RÚV.

Actuala coaliție de guvernământ din Reykjavik, aflată la putere din 2024, promisese că va organiza un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE până în 2027. Prin urmare, decizia de a relua discuțiile încă din primăvara anului 2025 ar fi o dovadă a accelerării procesului. Aceasta reprezintă o inversare de situație după ce un guvern anterior a înghețat negocierile în 2013 și a abandonat definitiv cererea de integrare în 2015. Potrivit postului public RÚV, două sondaje de opinie din 2025 au indicat o majoritate restrânsă în favoarea aderării la Uniunea Europeană. Într-unul, realizat de institutul Prósent, 45% dintre respondenți au declarat că susțin aderarea țării lor la UE, comparativ cu 35% împotrivă. Un alt sondaj Gallup a dat rezultate similare, cu 44% pentru și 36% împotrivă. Dacă islandezii ar vota „da”, aderarea la UE ar putea fi efectivă rapid. Și pe bună dreptate: Islanda este membră a Spațiului Economic European și face parte din Spațiul Schengen.

Acest impuls al referendumului din Islanda vine în contextul în care liderii națiunii insulare s-au întâlnit în mod regulat cu reprezentanți de rang înalt ai Uniunii Europene în ultimele luni. În urma unei vizite la Reykjavik în iulie 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit din nou luna trecută la Bruxelles cu prim-ministrul islandez, Kristrún Frostadóttir, lăudând un parteneriat care „oferă stabilitate și predictibilitate într-o lume volatilă”. Între timp, comisarul UE pentru Extindere, Marta Kos, s-a întâlnit luna trecută la Bruxelles cu ministrul islandez de Externe, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.

Însă, în cazul în care calendarul negocierilor din Islanda ar putea cunoaște o accelerare, acest lucru s-ar datora parțial amenințărilor reprezentate de Statele Unite la adresa națiunii insulare. În primul rând, a existat impunerea de taxe vamale, stabilite la 15% și mai mult. Dar, mai presus de toate și cel mai îngrijorător, sunt declarațiile lui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, vecinul Islandei. „Problema Groenlandei îi obligă pe islandezi să își reexamineze relațiile internaționale și alimentează în mare măsură dezbaterea privind aderarea Islandei la UE”, a declarat Eirikur Bergmann, profesor de științe politice la Universitatea Bifrost din Islanda, pentru agenția media Euractiv.

Pe lângă declarațiile bombastice ale lui Donald Trump despre Groenlanda, există și confuzie în cadrul administrației sale și a lui însuși în ceea ce privește națiunea insulară. „Cred că Islanda a fost menționată de patru ori în discursul lui Donald Trump de la Forumul Economic Mondial de la Davos luna trecută, în timp ce președintele SUA vorbea despre Groenlanda, fapt care, cu siguranță, a agitat lucrurile”, a declarat un oficial al Uniunii Europene pentru „Politico”, adăugând că „trebuie să fie îngrijorător pentru o țară mică”. În plus, „gluma” ambasadorului SUA în Islanda, Billy Long, potrivit căreia țara nordică ar trebui să devină al 52-lea stat american, sugerând că Groenlanda ar fi al 51-lea, a fost foarte prost primită pe insulă. O petiție semnată de aproape 4.000 de islandezi a cerut înlăturarea sa la sfârșitul lunii ianuarie.

În plus, Islanda nu are armată și se bazează pentru securitatea sa pe apartenența la NATO și pe un acord bilateral de apărare din 1951 cu Statele Unite. Prin urmare, apartenența la Uniunea Europeană i-ar putea oferi garanții de securitate mai mari în fața ambițiilor expansioniste ale lui Donald Trump.

Sursa: Rador Radio România