Dependența excesivă de exporturile chineze de materii prime strategice este o adevărată bătaie de cap pentru securitatea și economia europeană, relatează euronews.com.
Anul trecut, deficitul comercial al Europei cu Beijingul a ajuns la 359,9 miliarde de euro, în creștere cu 2,7% față de 2024. În 2025, importurile UE din China s-au ridicat la 559,4 miliarde de euro, cu 6,4% mai mult decât în 2024, reprezentând 22,3% din totalul importurilor.
UE se bazează pe țări terțe pentru 204 produse, dintre care 64 provin din China, conform unui studiu al Comisiei din 2024. China furnizează în prezent Uniunii Europene 100% din elementele sale grele de pământuri rare, 98% din panourile sale solare, 54,4% din utilajele și vehiculele sale și 9,8% din substanțele chimice ale sale.
Această dependență reprezintă un risc strategic. China poate avea impact asupra prețurilor, disponibilității și rezilienței sectoarelor cruciale pentru tranziția verde și securitatea economică a Europei, expunând UE la întreruperi de furnizări.
Pe 29 mai, Comisia și-a anunțat intenția de a reechilibra relațiile economice cu Beijingul, deoarece "starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții nu mai este sustenabilă". Aceasta a prioritizat reducerea riscurilor prin diminuarea dependenței sale strategice de pământurile rare chinezești.
Bruxelles-ul intenționează să abordeze domeniile critice în care China are o influență semnificativă. Măsurile vor viza în principal sectoarele auto, tehnologiei verzi și ingineriei mecanice. Acestea includ creșterea capacității de producție, consolidarea stocurilor și diversificarea lanțurilor de aprovizionare, în special pentru materiile prime și componentele pentru tehnologiile curate.
Critical Raw Materials Act (legea privind materiile prime critice), Industrial Accelerator Act, EU Chips Act și Net Zero Industry Act se numără printre instrumentele cheie ale UE care vizează deja reducerea vulnerabilităților lanțului de aprovizionare.
Reducerea dependenței va duce la costuri mai mari, o creștere economică mai lentă și o perioadă lungă de tranziție înainte ca Europa să poată înlocui capacitatea de producție chineză.
sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA
Lasă un comentariu