Proiectul SUA de desfășurare a rachetelor cu rază lungă de acțiune în Europa, sub semnul întrebării

În timp ce Pentagonul a anunțat, la 1 mai, intenția de a retrage 5.000 de soldați din Germania în următoarele șase până la douăsprezece luni, această decizie este însoțită de întrebări privind un alt semnal politico-militar important: renunțarea la desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune în Europa. Acest proiect trebuia să fie implementat în 2026, dar pare acum pus sub semnul întrebării, chiar dacă Pentagonul, solicitat de Le Monde, nu a dorit să comenteze aceste informații.

Potrivit Wall Street Journal și postului CBS, care au redat pe 1 și 2 mai declarații ale unor înalți oficiali americani, prima retragere de trupe de pe continentul european de la venirea lui Donald Trump la Casa Albă ar urma să fie însoțită de anularea proiectului de desfășurare, pe teritoriul german, a unor rachete cu o rază de acțiune între 460 și peste 2.700 de kilometri. Această decizie fusese adoptată la summitul anual al NATO din vara anului 2024, de fostul președinte american Joe Biden și fostul cancelar social-democrat Olaf Scholz, și reprezenta un pas fără precedent de la criza rachetelor (1977–1987).

În 1983, Statele Unite au decis să instaleze în Europa rachete Pershing-2 (cu o rază de 1.800 km) ca răspuns la desfășurarea rachetelor rusești SS-20 (cu o rază de peste 5.000 km) la granițele NATO. De această dată însă, desfășurarea decisă pentru a descuraja Moscova să continue destabilizarea Alianței Atlantice a fost, dimpotrivă, una dintre justificările invocate de Rusia pentru a lansa un Oreshnik în teatrul ucrainean, la sfârșitul anului 2024, apoi în ianuarie 2026, la 70 de kilometri de frontiera poloneză. Această rachetă duală poate transporta un focos nuclear cu o rază estimată între 3.000 și 5.000 de kilometri.

În urma solicitării Le Monde, comandamentul american pentru Europa (Eucom) nu a confirmat și nici infirmat, luni 4 mai, anularea acestei desfășurări. O responsabilă a precizat doar că nu are „nimic de adăugat” la declarațiile purtătorului de cuvânt principal al Pentagonului, Sean Parnell, care indicase, la 1 mai, că retragerea celor 5.000 de soldați din Germania a fost rezultatul „unei analize aprofundate a dispozitivului militar al departamentului în Europa și [ține] cont de nevoile operaționale”.Inițial, proiectul american prevedea trimiterea în Europa a rachetelor sol-aer SM-6, a rachetelor sol-sol Tomahawk – element-cheie al descurajării convenționale americane – și a unor rachete hipersonice de ultimă generație, de tip Dark Eagle, care nu au mai fost până acum desfășurate operațional. Toate ar fi putut fi utilizate de o unitate de elită, staționată lângă Wiesbaden, în Germania, singura de acest tip în Europa. Însă această unitate, numită „task force multidomain” (MTDF), ar putea fi afectată de reorganizarea viitoare.

Aceste îndoieli privind revenirea rachetelor cu rază lungă în Europa apar într-un context în care relațiile dintre Washington și Berlin s-au tensionat în ultimele săptămâni. Cancelarul german Friedrich Merz i-a oferit, fără intenție, președintelui american Donald Trump o ocazie ideală de a pune în aplicare amenințările sale recurente de a reduce prezența militară americană în Europa. Pe 27 aprilie, Friedrich Merz a apreciat că aliatul său a fost „umilit” de Iran, într-un conflict inițiat „fără nicio strategie”.

Retragerea celor 5.000 de soldați americani, din cei aproximativ 40.000 staționați în total în Germania, stârnește cel puțin la fel de multă îngrijorare ca și posibilul abandon al desfășurării rachetelor. În 2024 izbucnise deja o dezbatere politică intensă, deoarece o parte a opiniei publice germane se temea de un scenariu de escaladare militară între Moscova și NATO. 

Germania minimalizează În ultimele zile, Berlinul a încercat să minimalizeze importanța acestor anunțuri. „Joe Biden ne-a promis că ne va livra rachete Tomahawk, Trump nu a reiterat niciodată această promisiune”, a declarat Friedrich Merz, pe 3 mai, într-un interviu televizat la postul ARD. „Tot ceea ce auzim în ultimele zile nu este nou.” Fără a confirma abandonarea operațiunii de desfășurare a rachetelor, el a subliniat că „americanii nu au suficiente nici pentru ei în acest moment. Le folosesc, iar acestea sunt arme costisitoare – una singură costă 2 milioane de dolari [1,7 milioane de euro]”.

„Această posibilă anulare a desfășurării rachetelor cu rază intermediară ridică mult mai multe întrebări decât retragerea trupelor, care nu este ceva nou și este așteptată de cincisprezece ani”, subliniază Ulrike Franke, cercetătoare în cadrul European Council on Foreign Relations (ECFR). „Din perspectiva americană, această decizie nu costă nimic, deoarece desfășurarea nu avusese încă loc, dar pentru europeni costul este enorm.

”Inițial, instalarea acestor arme trebuia, potrivit declarației oficiale comune a Berlinului și Washingtonului din 2024, „să contribuie la descurajarea integrată europeană”, în condițiile în care cele 27 de state membre nu dispun de nicio rachetă cu o asemenea rază. Între timp, au fost relansate unele proiecte, în special în cadrul unei inițiative numite „Elsa”, însă dezvoltarea lor este încă departe de finalizare.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA