Vizita lui Biden în Europa – dovezi de solidaritate dar și de izolare

Dar, chiar dacă se alătură aliaților Americii în privința apărării Ucrainei, el va trebui să îi înfrunte în privința războiului din Gaza, scrie The New York Times.

În timpul vizitei sale în Franța, președintele Biden îi strânge în jurul său pe liderii europeni, demonstrându-și hotărârea cu care el a ajutat la consolidarea sprijinului față de Ucraina.

Dar el va trebui totodată să-i înfrunte pe aceiași lideri, aparent rămânând singurul lider din democrațiile occidentale care încă mai sprijină ferm Israelul în războiul purtat de această țară în Gaza.

Miercuri dimineață, Biden a sosit la Paris pentru o vizită menită să marcheze cea de-a 80-a aniversare a invaziei din Ziua Z. Este prima sa vizită în Europa după atacul terorist de pe 7 octombrie, lansat de Hamas – un atac care s-a soldat cu moartea a 1200 de oameni de pe teritoriul Israelului și care a atras o ripostă militară care a provocat moartea a circa 36000 de oameni în Gaza.

Săptămâna viitoare el va reveni în Europa pentru o reuniune la nivel înalt în Italia împreună cu liderii țărilor membre ale Grupului celor Șapte State Industrializate (G 7), iar după trei săptămâni va găzdui el o reuniune la Washington, marcând cea de-a 75 aniversare a NATO.

Această serie de reuniuni îl va pune pe Biden în fața unei experiențe de care nu a mai avut parte de când e președinte. El va fi îmbrățișat și, în același timp, izolat de același grup de aliați pe care i-a tot ‚curtat’ timp de aproape patru ani. Pentru un președinte care și-a subliniat sprijinul față de aliații tradiționali ai Americii, toate astea creează o problemă care îi va pune la încercare abilitatea de diplomat într-un mod deloc obișnuit.

„Gaza subminează claritatea morală a argumentelor pe care ei vor să le aducă în privința Ucrainei”, afirmă Peter Beinart, profesor de jurnalism și politică la City University din New York și vechi analist al problemelor legate de Orientul Mijlociu, care a criticat guvernul Israelului. „Războiul din Gaza face ca toată povestea să fie pentru mulți mai puțin atractivă”.

Ivo Daalder, care a fost ambasador la NATO sub președinția lui Barack Obama, recunoaște tensiunile care marchează abordarea lui Biden.„Da, pare cumva contradictoriu să susții ceva în privința Rusiei și altceva în privința Israelului”, afirmă Daalder, care acum este președintele Consiliului pentru Afaceri Mondiale din Chicago. „Dar situațiile diferă. Unul a fost atacat, iar celălalt a atacat. O diferență destul de mare”.

Cu câteva excepții notabile, aliații europeni au fost puternic aliniați Washingtonului timp de peste doi ani în privința campaniei multinaționale de înfrângere a Rusiei după invazia ei din Ucraina, în general, alăturându-se investițiilor americane în război prin propriile lor angajamente față de Kiev.

Dar europenii s-ar arătat tot mai critici față de modul în care Israelul înțelege să-și conducă operațiunile în Gaza din ultimele nouă luni, chiar dacă Administrația Biden a respins decizia președintelui Curții Penale Internaționale de a emite mandate de arestare pe numele unor lideri israelieni acuzați de crime de război.

Discrepanța dintre aceste priorități va deveni vizibilă la un eveniment programat joi și menit să dovedească unitatea și hotărârea Occidentului. Debarcările din Ziua Z, de pe 6 iunie 1944, sunt comemorate drept un puternic simbol al alianței care a învins Germania nazistă.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, îi găzduiește pe liderii statelor partenere din cel de-Al Doilea Război Mondial, respectiv, Regele Charles, Regina Camilla, Prințul William și premierul Rishi Sunak din Marea Britanie, precum și pe premierul Canadei, Justin Trudeau – ei reprezentând cele două țări care s-au alăturat Statelor Unite în planificarea invaziei-amfibie.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, reprezentant al inamicului învins, va asista și el la eveniment, demonstrând astfel reconcilierea Europei. Absent, totuși, va fi președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, și asta, în pofida alianței Uniunii Sovietice cu Occidentul din timpul războiului. Inițial, guvernul Macron a invitat la eveniment niște reprezentanți ai Rusiei de nivel inferior, dar și-a retras invitația după obiecțiile vizând agresiunea Moscovei din Ucraina.

În schimb, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va asista la ceremonie, pentru el evenimentul fiind o ocazie de a exercita presiuni asupra liderilor occidentali în privința unui ajutor sporit. Marți, oficiali de la Casa Albă au declarat că, în timpul șederii sale în Franța, Biden se va întâlni cu Zelenski, cei doi urmând să se întâlnească din nou în cursul reuniunii G 7 din Italia.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John F. Kirby, a declarat că Biden știe că nu toate țările sunt de acord cu politicile sale. „Pentru președintele Biden, dezacordurile și neînțelegerile cu aliații și cu partenerii nu sunt o noutate”, a spus Kirby, „după cum noi nu sunt nici unitatea, cooperarea și colaborarea pe care el le întărește în multe alte probleme”.

Întrevederile dintre Biden și aliați survin într-un moment critic atât pentru Europa, cât și pentru Orientul Mijlociu. Ucraina încearcă să pareze o ofensivă crescândă a Rusiei care amenință să îi penetreze apărarea din estul țării în mod decisiv, după doi ani de lupte crâncene. La sute de kilometri depărtare, Israelul și Hamas sunt și ei presați să convină un acord de încetare a focului care ar putea fi ultima șansă pentru o pace mai durabilă în regiune.

Vineri, Biden a subliniat că un acord de încetare a focului ar duce, în cele din urmă, la eliberarea tuturor ostaticilor reținuți de Hamas, prin retragerea forțelor israeliene din Gaza și un sfârșit „permanent” al războiului. Prezentând un acord pe care europenii l-ar putea sprijini, s-ar putea ca președintele să găsească o cale prin care să reducă diferendele în timpul șederii sale la Paris.Luni, Grupul celor Șapte, din care fac parte Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia, a dat publicității o declarație prin care sprijină acordul propus de Biden și cere organizației Hamas să îl accepte.

În opinia lui Biden, acordul ar fi o propunere venită din partea Israelului, dar premierul Benjamin Netanyahu nu și-a exprimat sprijinul explicit, dar nici nu l-a respins public, el trebuind să navigheze și prin politica sa internă și să caute un avantaj în orice noi eventuale negocieri cu Hamas.

În același timp, înaintea vizitei sale, Biden a avut de rezolvat și o altă problemă dificilă, el autorizând pentru prima oară Ucraina să folosească armament furnizat de SUA asupra unor obiective de pe teritoriul Rusie pentru a se autoapăra, deși în condiții limitate – un demers asupra căruia Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia și alți aliați au căzut deja de acord.„Singura cale de ieșire din această dilemă este aceea de a progresa în ambele direcții – Ucraina să fie ajutată să se descurce mai bine sau să învingă, iar Israelul să fie readus pe calea păcii”, afirmă Dan Fried, diplomat în retragere, fost membru al Consiliului Atlantic din Washington.

„Așadar, e vorba despre decizia de a renunța la o serie de restricții impuse Ucrainei pe tema folosirii armamentului american și de a înainta un ambițios și complex plan de pace în Gaza”.Criticii lui Biden afirmă că, în privința problemelor sale diplomatice din Europa, nu altcineva, ci el este singurul vinovat pentru slaba ripostă în fața crizelor pe plan internațional.

Din partea adversă a spectrului politic, unii veterani în materie de politică externă afirmă că, arătându-se prea îngăduitor față de Israel, Biden și-a făcut singur necazuri.„Nu sunt deloc sigur că, în privința Israelului și a Gazei, Biden a luat deciziile potrivite, deși recunosc că el este un dur, așa cum de altfel dură este și țara noastră”, afirmă Eric Rubin, vechi diplomat american și fost președinte al Asociației Americane a Serviciilor Străine. „Israelul a pierdut simpatia multor țări și pe cea a cetățenilor săi și mă tem că el nu și-o va recâștiga cât om mai trăi”.

Dar, potrivit unor diplomați, până la urmă, Franța și ceilalți aliați se deosebesc de Statele Unite atunci când vine vorba despre asemenea probleme. Și chiar dacă îi va găsi pe poziții diferite, Biden are o relație constructivă cu egalii săi, spre deosebire de predecesorul și, poate, succesorul său, Donald J. Trump, care și-a apostrofat aliații în privința neînțelegerilor dintre ei, făcându-i acum să tremure la gândul revenirii sale în funcție.

„Rolul Statelor Unite rămâne încă indispensabil”, afirmă Daalder. „Toți se uită la noi încercând să afle cum tratăm cu Rusia, cum tratăm cu China și, la urma urmei, cum tratăm cu Israelul. Prietenii și adversarii noștri se mai uită încă la noi ca la cei care vor hotărî deznodământul”.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA