#IranCum a reacționat China după atacul împotriva Iranului

China a ridicat tonul pentru a condamna atacul SUA și Israelului asupra Iranului. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a cerut "oprirea imediată" a acțiunilor militare pentru "a preveni scăparea situației de sub control", în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus, Serghei Lavrov, relatează El Pais.

"China își exprimă profunda îngrijorare cu privire la această chestiune", a declarat el."Întreprinderea unor acțiuni militare pe scară largă împotriva unui stat suveran fără autorizația Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite subminează fundamentele păcii stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial", a declarat Wang într-un interviu telefonic, conform declarației oficiale a conversației.

"Comunitatea internațională trebuie să se pronunțe clar și ferm împotriva unui regres al lumii până la legea junglei", a adăugat el, transmițând un mesaj puternic pe care nu l-a folosit până în prezent în alte conflicte, cum ar fi invazia Rusiei în Ucraina.

"China continuă să monitorizeze escaladarea conflictului și impactul acestuia asupra țărilor vecine cu profundă îngrijorare", a adăugat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Mao Ning, în timpul unei conferințe de presă de rutină, îndemnând la un angajament față de dialog și diplomație. "China este dispusă să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a promova activ detensionarea și încetarea ostilităților".

Duminică, Ministerul chinez de Externe își exprimase deja, într-un alt comunicat, "condamnarea fermă" a agresiunii armate.

Atât Beijingul, cât și Moscova mențin legături diplomatice, economice și militare strânse cu Teheranul, iar sâmbătă, împreună cu alte țări precum Franța, au solicitat în comun o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a evalua situația.

"Partea chineză a susținut în mod constant că scopurile și principiile Cartei ONU trebuie respectate și se opune utilizării forței în relațiile internaționale", i-a declarat Wang lui Lavrov la telefon.

Veteranul diplomat chinez, o personalitate importantă în peisajul politic al gigantului asiatic, a adăugat că este un lucru "inacceptabil" atât efectuarea unui atac coordonat în timp ce negocierile sunt în desfășurare, cât și "asasinarea deschisă a liderului unui stat suveran și instigarea la schimbarea regimului".

Aceste acte "încalcă dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale", a conchis el. De asemenea, a avertizat că regiunea "ar putea fi împinsă spre o prăpastie periculoasă".

La fel cum a procedat în ianuarie, după atacul SUA asupra Venezuelei și înlăturarea forțată a președintelui acesteia, Nicolás Maduro, Beijingul a denunțat acțiunile cu expresii de surpriză și cuvinte dure, dar nu se așteaptă să articuleze un răspuns care să depășească nivelul diplomatic.

Atacurile armate ale președintelui american Donald Trump au loc cu doar câteva săptămâni înainte de întâlnirea programată a acestuia cu omologul său chinez, Xi Jinping, în timpul vizitei sale la Beijing, la sfârșitul lunii martie. Acesta va fi, fără îndoială, un subiect de discuție între cei doi lideri. Unii analiști speculează deja că acest lucru ar putea chiar deraia întâlnirea.

Ambele lovituri de stat, la un nivel mai puțin vizibil, sunt legate prin triangulația lor dintre Washington și Beijing: atât Venezuela, cât și Iranul sunt țări bogate în petrol, care au China drept principal cumpărător, iar în ambele cazuri gigantul asiatic a acționat ca o gură de aer economică și diplomatică în perioadele de sancțiuni.

În 2025, Republica Populară Chineză a achiziționat peste 80% din petrolul livrat de Iran, iar țițeiul iranian a reprezentat 13,5% din importurile maritime ale țării asiatice, conform cifrelor întocmite de Chatham House. În plus, Beijingul a acționat ca o supapă de siguranță pentru izolarea internațională a Iranului, facilitând intrarea acestuia în grupul BRICS, o alianță de țări din Sudul Global condusă de Beijing.

La acestea se adaugă legăturile militare: China, Iranul și Rusia desfășoară anual exerciții navale comune, iar anul trecut Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat mai multe entități chineze pentru furnizarea de precursori chimici Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, pentru utilizarea în programul său de rachete balistice.

China a respins acuzațiile.

Reuters a relatat săptămâna trecută, citând surse anonime, că Teheranul și Beijingul sunt aproape de finalizarea unui acord pentru furnizarea de rachete hipersonice chineze, ceea ce ar încălca embargoul impus de ONU în 2006.

În septembrie, președintele iranian Masoud Pezeshkian a fost unul dintre liderii care s-au întâlnit cu Xi Jinping, Vladimir Putin al Rusiei și Kim Jong-un al Coreei de Nord pe platforma plutitoare de deasupra Pieței Tiananmen în timpul giganticei parade militare organizate la Beijing pentru a comemora cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei în cel de-al Doilea Război Sino-Japonez (1937-1945) și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

În conversația cu Lavrov, ministrul chinez de Externe a cerut, de asemenea, "reținere" din partea țărilor din Golful Persic și a îndemnat părțile implicate să își intensifice eforturile pentru a promova pacea și pentru a relua dialogul și negocierile cât mai curând posibil.

Ministrul rus de Externe, la celălalt capăt al firului, a susținut că Kremlinul împărtășește poziția Chinei și a subliniat disponibilitatea sa "de a consolida coordonarea și comunicarea" cu Beijingul în forumuri precum ONU și Organizația de Cooperare de la Shanghai, un forum de securitate condus de China și Rusia, pentru a cere "o încetare imediată a ostilităților" și o "reîntoarcere la procesul de negocieri diplomatice".

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA