Războiul clandestin al Iranului contra opoziției externe

Ambasada iraniană din Londra posta pe Telegram pe la mijlocul lui aprilie, când prindea rădăcini un armistițiu fragil în războiul Teheranului cu SUA și Israelul, un anunț de recrutare.

Textul îi invita pe iranienii care trăiesc în Regat să apese pe o legătură de internet pentru a se înscrie într-o așa-zisă campanie „de sacrificiu pentru patrie” și-i îndemna pe „toți fiii și fiicele mândri ai Iranului” să „dea dovadă de solidaritate”.

„Haideți să ne unim cu toții, pregătiți pentru a ne sacrifica viața, întrucât e mai bine decât să ne predăm țara inamicului”, afirma mesajul.

Teheranul susține că milioane de oameni s-au înregistrat în această campanie națională lansată în martie, menită a mobiliza sprijin pentru regim în cursul războiului, despre care ambasada de la Londra a precizat ulterior că e o „inițiativă pur simbolică și non-operațională”. Dar Londra nu vede lucrurile așa.

Guvernul l-a convocat pe ambasadorul iranian pentru a-i pune în vedere că „aceste acțiuni și declarații sunt complet inacceptabile și că ambasada trebuie să înceteze orice formă de comunicare care poate fi interpretată drept încurajând violența în Regatul Unit sau pe plan internațional”.

Incidentul diplomatic a fost doar unul dintre indiciile care trădează îngrijorarea profundă a guvernelor occidentale cu privire la ce ar putea face agenții iranieni pe teritoriul lor - îngrijorare care doar s-a agravat după ce războiul a mutat atenția pe capacitățile clandestine deținute de regim în străinătate și utilizarea lor potențială pentru represalii la atacurile militare asupra Iranului.

Serviciile occidentale de spionaj acuză demult Iranul că orchestrează în străinătate campanii de intimidare, bătăi, răpiri și chiar și asasinate împotriva opozanților, de la dizidenți iranieni și până la non-iranieni pe care-i consideră o amenințare. Sunt acuzate în plus și de atacuri asupra comunităților evreiești și asupra unor ținte având legătură cu Israelul.

Luna aceasta începe procesul a doi indivizi acuzați că l-au înjunghiat în decembrie 2024 pe strada Wimbledon pe Pouria Zeraati, prezentator al postului TV Iran International, un canal considerat de opoziție de către Teheran.

De la începutul războiului în februarie mai multe țări europene au anunțat că suspectează Iranul de orchestrarea unui val de atacuri, multe prin incendiere, inclusiv minim cinci în Regat în decurs de numai o săptămână. Ambasada iraniană din Londra nu a răspuns la solicitarea de a comenta, dar cu altă ocazie a declarat că Teheranul „respinge orice acuzații legate de acțiunile ilegale ale anumitor indivizi din Regatul Unit”.

Pe măsură ce atacurile se înmulțesc, unii responsabili europeni cu securitatea afirmă că le e teamă că Teheranul ar putea trece peste o vreme la represalii pentru uciderea conducerii sale, inclusiv a ayatolahului Ali Khamenei, vizând fie un conducător occidental, fie o țintă militară.

„Le-a plăcea enorm să fie capabili să lichideze un element important american, cum ar fi o bază, o navă militară, o personalitate din conducere. Ceva care să echivaleze ca relevanță cu moartea Conducătorului Suprem”, a declarat John Raine, fost demnitar britanic în sfera securității naționale, acum consilier la International Institute for Strategic Studies.

„Ei au investit masiv, pe baza doctrinei lor, în capacități asimetrice [terorism - n.trad.] și în capacități în străinătate. Dar le vor menține în rezervă”, a declarat Raine. Din perspectiva conducerii Iranului „răzbunarea e în aceeași măsură o obligație religioasă în care e și o reacție emoțională”.

Însă acel atac va avea loc decalat în timp de războiul din Orientul Mijlociu: „Va fi un fel de mâncare servit rece” [zicală engleză care sugerează o planificare îndelungată în vederea unui rezultat mai satisfăcător - n.trad.].

Sir Ken McCallum, șeful serviciului britanic de securitate internă MI5, observa la finalul lui 2025 un „val de agresiune iraniană transnațională” constând în asasinate dejucate în Australia, Spania și Țările de Jos. El afirma în octombrie că MI5 a depistat peste 20 de comploturi susținute de Iran vizând omoruri, numai în 2025.

„Regimul autocrat al Iranului [...] încearcă disperat să-și reducă la tăcere opozanții din întreaga lume, inclusiv în Regatul Unit”, a declarat el.Poliția britanică a arestat în mai 2025 opt indivizi, din care șapte cetățeni iranieni, în două anchete referitoare la riscuri pentru securitatea națională. Procesele sunt programate în octombrie.

Pe de altă parte, afirmă unii experți, decapitarea întregului establishment de securitate iranian - inclusiv lichidarea în martie a șefului Consiliului de Securitate Națională, Ali Larijani, și a ministrului serviciilor secrete, Esmail Khatib - i-a îngrădit capacitatea de a trece la represalii imediat, chiar dacă forțele de securitate ale regimului continuă să funcționeze, trădând inclusiv existența unui lanț de comandă funcțional.Și, cu toată reputația ei pentru cruzime, Republica Islamică n-a reușit încă să organizeze atentate complexe și cu impact considerabil pe teritoriul occidental.

Teocrația șiită se bazează masiv pe așa-numita „economie gig” [piață a muncii cu slujbe instabile, flexibile, prost plătite - n.trad.] - bande criminale, agenți angajați sau rețele de interpuși contractate pe internet.Un fost responsabil european din sfera securității a declarat: „Structura e stratificată: cineva din Iran discută cu un intermediar - de exemplu din România sau Cecenia -, iar respectivul gestionează agenții din țara-țintă. Astfel se creează o distanță [între Teheran și atentat - n.trad.] și capacitatea de a dezminți plauzibil.

”Comploturile în care se vede cel mai clar mâna Teheranului sunt tentativele de asasinat asupra unor cetățeni iranieni. Un atentat organizat la New York în 2022 împotriva lui Masih Alinejad, jurnalist de radio și activist, a implicat un coordonator din Iran care a contactat un organizator din Cecenia, care i-a îndrumat pe agenții din teren, a afirmat Roger Macmillan, expert în anti-terorism și securitate. Asasinul, prins în mașina proprie cu o pușcă-mitralieră de fabricație chineză, a fost arestat mai înainte de a apuca să lovească.

Dar comploturile au vizat și demnitari occidentali. Washingtonul l-a acuzat în 2024 pe Shahram Poursafi, suspectat a fi membru al Gărzii Revoluționare Islamice a Iranului (IRGC), că încercase să organizeze asasinarea lui John Bolton, fostul consilier de securitate națională al lui Donald Trump, drept răzbunare pentru uciderea în 2020 cu o dronă a lui Qassem Soleimani, șeful Forței Quds din cadrul IRGC [și, de facto, principalul responsabil cu terorismul extern - n.trad.].

 Washingtonul, care oferă o recompensă de până la 20 de milioane de dolari pentru informații care ar duce la arestarea lui, afirmă că Poursafi și-a petrecut luni întregi în 2021-2022 încercând să angajeze „elemente infracționale” din SUA pentru a-l omorî pe Bolton, oferindu-se, se pare, să plătească 300.000 de dolari pentru asasinat.Poursafi i-a spus unui contact, care era informator al FBI, că urma să aibă și o „a doua comandă de asasinat” după ce Bolton ar fi fost ucis, afirmă Washingtonul. Trump a precizat ulterior că tot în acea perioadă a fost informat despre un complot iranian pentru asasinarea lui.

Din cauza amenințării iraniene, scrie presa, guvernul federal a decis în 2024 să-i plaseze sub protecție individuală permanentă pe fostul secretar de stat Mike Pompeo și pe fostul trimis special al lui Trump în Iran, Brian Hook.

„Ei încearcă să-și descurajeze pe termen lung adversarii”, a declarat un fost șef de spioni britanic. „Cu siguranță vor încerca [să asasineze - n.trad.] un personaj politic de seamă [după asasinarea lui Khamenei - n.a.]. Vor vrea să fie ochi pentru ochi.

”Urmărirea lui Poursafi ilustrează totuși un alt risc întâmpinat de rețelele iraniene din străinătate: ele erau profund penetrate chiar și înainte de război de spionajul și alte agenții de securitate din Occident, afirmă mai mulți responsabili occidentali din domeniul securității.

Unul european a afirmat că există două unități distincte ale regimului care se ocupă cu operațiunile externe speciale. O unitate a IRGC denumită de Mossad „Unitatea 400” se ocupă exclusiv cu operațiuni contra iranienilor.

Divizia de Operațiuni Speciale a Forței Quds, deplin funcțională din 2012 și denumită de Mossad „Unitatea 840”, se ocupă cu răpiri și asasinate de cetățeni străini în exterior, a precizat același european.Agenții Unității 840 au încercat să răpească și să asasineze diplomați și spioni israelieni în Cipru, Etiopia, Kenya, Emiratele Arabe Unite și Columbia, iar în Ghana, Tanzania și Senegal a vizat inclusiv afaceriști israelieni, conform aceleiași surse.

 „Există setul de ținte din dizidența iraniană, după care e trimis un anumit tip de echipă, și există o altă echipă cu totul distinctă pentru atacarea non-iranienilor”, a declarat Jonathan Hackett, veteran al trupelor speciale ale Pușcașilor Marini americani și expert în anti-terorism.

El apreciază că lichidarea în război a câtorva demnitari din sfera securității și spionajului extern face improbabilă pe termen scurt orice fel de operațiune teroristă de mare anvergură.„Marea problemă pe care și-au creat-o [iranienii singuri - n.a.] e aceea că un singur individ monopolizează întregul dosar, iar când e mort nu-și poate trece acea influență și succesorului.

”El a mai adăugat: „Am observat acest lucru după uciderea lui Qassem Soleimani. Când a preluat comanda succesorul lui, nu a existat o suprapunere a rețelelor de influență, iar acel fapt a provocat imediat o contracție apreciabilă a activității externe a Forței Quds”.Unii agenți ai Teheranului din străinătate sunt doar instruiți de iranieni, dar nu sunt neapărat iranieni ei înșiși. Un fost responsabil britanic a declarat: „Aceștia tind a fi indivizi care simpatizează cu ideologia Republicii Islamice.

”Conform lui, din perspectiva acestor agenți „chestiunea e de natură ideologică [...] Tu [ținta sau victima - n.trad.] nu ești doar un inamic al statului; ești un inamic al ideologiei. Iar din partea lor nu există nici un fel de ezitare morală când vine vorba să omoare astfel de oameni.”

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA