#IranStrâmtoarea Ormuz și petrolul: Cum ar putea pune în genunchi Iranul economia mondială

În acest moment există patru lucruri clare. În primul rând, vorbim despre un coridor - cu o lățime de 33 de kilometri în cel mai îngust punct al său, cu rute de navigație de doar trei kilometri lățime în fiecare direcție - care este esențial pentru economia globală. Orice perturbare a acestei "pâlnii" ar avea repercusiuni imediate asupra piețelor globale și a lanțurilor de aprovizionare, comentează publicația italiană AVVENIRE.

În al doilea rând, contracția traficului a avut deja loc. Conform datelor citate de S&P Global Commodity Insights, încă de sâmbătă, în câteva ore traficul naval a scăzut cu aproximativ 40-50%, deoarece navele s-au grăbit să părăsească zona, în timp ce noii veniți ezitau să intre.

În al treilea rând, sute de petroliere și nave pentru gaze lichefiate sunt blocate în Strâmtoarea Ormuz, iar navele comerciale de containere operate de giganți logistici internaționali precum Maesqa au fost forțate să se abată din Golf. În al patrulea rând, prețurile petrolului au crescut deja vertiginos. După ce a atins un vârf de 13%, Brent se tranzacționează la 78,80 dolari pe baril, în creștere cu 8,28%, în timp ce WTI se tranzacționează la 72,24 dolari pe baril, în creștere cu 7,79%.

Datele surprind perfect de bine importanța Strâmtorii. O cincime din rezervele mondiale de petrol trec prin apele sale, aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. Principalele destinații pentru petrolul și gazele care curg prin Ormuz sunt China, India, Japonia și Coreea de Sud. India, care importă aproximativ jumătate din țițeiul său prin Strâmtoare, a activat planuri de contingență pentru a proteja aprovizionarea cu energie. Închiderea Strâmtorii, ar afecta semnificativ China.

A doua cea mai mare economie a lumii achiziționează aproape 90% din exporturile de petrol ale Iranului, care sunt supuse sancțiunilor internaționale.

Dar asta nu e tot. Calea navigabilă este crucială și pentru piețele de gaze, aproximativ 20% din comerțul global cu gaze naturale lichefiate (GNL) trecând prin coridorul care leagă Golful de marea deschisă.

În plus, așa cum subliniază site-ul de analiză The Conversation, „o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte trece prin strâmtoare. Atât lanțurile de aprovizionare cu energie, cât și cele agricole au fost deja destabilizate de războiul din Ucraina, astfel încât creșteri suplimentare ale prețurilor ar putea avea consecințe de amploare”.

Prima întrebare este: Teheranul chiar își dorește o închidere completă a Strâmtorii? Potrivit analiștilor, în ciuda declarațiilor făcute, măsura ar putea fi contraproductivă pentru însăși economia iraniană, obstrucționând chiar relațiile cu Beijingul. Cu toate acestea, aflat sub presiune militară, Teheranul ar putea fi tentat să riște și să țină ostatică economia globală. Cum s-ar putea materializa o închidere? Opțiunea „cea mai ușoară” ar fi subminarea rutelor de navigație. Dar chiar și descurajarea ar putea fi suficientă în cazul în care riscurile traversării Strâmtorii devin prea mari.

Acest scenariu a devenit deja realitate. Gigantul maritim chinez Cosco a ordonat navelor care se îndreaptă spre sau sosesc în Golf să caute „ape sigure” după ce traficul maritim a fost efectiv suspendat. Compania de stat cu sediul la Shanghai este ultimul dintre marile grupuri maritime din lume care a anunțat suspendarea operațiunilor sale, deoarece traficul maritim a fost paralizat în strâmtoarea strategică Ormuz din cauza conflictului dintre Washington și Teheran. Alți giganți ai transportului maritim, inclusiv Maersk și MSC, au anunțat și ei suspendarea operațiunilor în regiune.

După cum scrie Wired, „Dacă strâmtoarea ar fi închisă oficial, majoritatea exporturilor de petrol din Golf ar fi izolate de restul lumii aproape imediat. Chiar dacă Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite și-ar împinge la limită conductele lor alternative, analiștii spun că aproximativ două treimi din exporturile din Golf ar rămâne blocate”.

Aceasta este arma Teheranului: declanșarea unei creșteri a prețurilor petrolului cu un efect inflaționist aproape imediat în Statele Unite și în întreaga lume. O situație care ar crește costurile - inclusiv cele politice - ale războiului.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA