În urmă cu 80 de ani, bomba a conferit SUA o mostră de superioritate, rememorează „Folha Online” (Brazilia), relatând evenimentele legate de lansarea primei bombe atomice asupra Hiroshimei.
La ora 6:30 a.m., pe 6 august 1945, colonelul Paul Tibbets, pilotând bombardierul Enola Gay, a avertizat echipajul: „Transportăm prima bombă atomică”. La ora 8:15 a.m., burta avionului a lansat dispozitivul, iar Tibbets s-a îndepărtat de la locul faptei.
Bomba a explodat 43 de secunde mai târziu deasupra Hiroshimei, un oraș plat cu mii de case din lemn. A produs o străfulgerare de lumină, carbonizându-i pe oameni în timp ce plecau la serviciu. Chiar și astăzi, se poate vedea în muzeul orașului umbra unei persoane stând acolo, imprimată pe o treaptă de granit a Băncii Sumitomo. Asta e tot ce a mai rămas din ea.
Asta s-a întâmplat acum 80 de ani. Odată cu trecerea timpului, o fotografie a exploziei, semnată de cinci membri ai echipajului bombardierului, valora mai puțin decât alta, cu un simplu autograf de la amiralul care comanda flota americană din Pacific. „Fotografia aceea cu bomba este incorectă politic”, a preciza managerul magazinului de la New York.
Și acea perioadă a trecut. Incorectitudinea politică a domnit. Cu câteva zile în urmă, președintele Donald Trump a trimis submarine cu focoase nucleare pe coastaRusiei. Ca și cum asta nu ar fi fost de ajuns, un oficial de rang înalt a avertizat că Moscova ar putea răspunde unui atac cu programul său „Mână Moartă”, datorită căruia focoasele ar fi lansate automat. Scena unui biped apăsând un buton ar putea fi de domeniul trecutului. În războiul din Ucraina, Vladimir Putin a sugerat deja că ar putea folosi dispozitive nucleare în scopuri tactice. Ar fi bombe mai puțin puternice decât cea de la Hiroshima.
În luna octombrie a anului trecut, jurnalistul american George Will a scris că al treilea război mondial începuse deja. El a susținut că al doilea război mondial a început cu mult înainte de septembrie 1939, când Adolf Hitler a invadat Polonia. Japonia a invadat China în 1931, germanii au anexat Austria și au cucerit o parte din Cehoslovacia în 1938.
Poate că acestea sunt doar discuții jurnalistice, dar ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a abordat deja problema în cel puțin trei ocazii. În martie, purtătorul de cuvânt al diplomației chineze a anunțat că țara sa este pregătită pentru „orice fel de război”.
De cealaltă parte a disputei se află Donald Trump. Cunoștințele sale despre istorie sunt primitive, dar tulburătoare. Eroul său tarifar este William McKinley. În 1898, a supus Spania, a cucerit Filipinele, a transformat Cuba într-un protectorat și a anexat Hawaii.
Generalilor și președinților americani care câștigă războaie, în general le merge bine. Statele Unite au fost prezidate de șase generali, toți aleși prin alegeri libere. (Brazilia a avut nouă, doar doi rezultând din alegeri libere.) Al doilea război mondial i-a oferit lui Franklin Roosevelt două din cele patru mandate ale sale, iar generalului Dwight Eisenhower, care comanda trupele aliate, încă două. Theodore Roosevelt, succesorul lui McKinley, a devenit celebru cucerind un deal în Cuba. (Trump pozează adesea în fața unui portret al său, într-o uniformă confecționată de Brooks Brothers.)
Urmând acest exemplu, George Bush tatăl și Lyndon Johnson au participat la războaiele din Golf și din Vietnam, dar au căzut de pe cal în 1992 și în 1968.
Trump a condus deja lumea spre un război vamal și ar putea lua în considerare un altul, care să-i permită să lupte pentru un al treilea mandat.
Sursa: Rador Radio România
Lasă un comentariu