În timp ce războiul din Orientul Mijlociu amenință industria energetică, Rusia se interpune din nou între Uniunea Europeană și Statele Unite.
În timp ce războiul din Orientul Mijlociu amenință industria energetică, Rusia se interpune din nou între Uniunea Europeană și Statele Unite. „Am impus sancțiuni unor țări. Le vom ridica până când se va rezolva situația”, a declarat luni președintele SUA. „Apoi, cine știe? Poate că nu va trebui să le reimpunem, va fi atât de multă pace”, notează Euronews.
Trump nu a numit țările care vor beneficia de această scutire, însă cuvintele sale au sugerat o abordare amplă. În acest moment Statele Unite sancționează comerțul cu petrol cu Iranul, Venezuela, Siria, Coreea de Nord și - cel mai important pentru europeni - Rusia.
Faptul că, conferința de presă a lui Trump de luni a fost precedată de o convorbire telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, a ridicat posibilitatea ca Moscova să fie printre primii beneficiari ai schimbării de politică, dacă nu chiar prima.
Săptămâna trecută, Washingtonul a introdus o scutire temporară pentru a permite Indiei să primească țiței rusesc care rămăsese blocat pe mare, o schimbare semnificativă de rută pentru administrația Trump, care timp de luni de zile îndemnase New Delhi să înceteze achizițiile de petrol din Urali.
Oficialii de la Bruxelles insistă că UE își va menține cursul, în timp ce în privat, observă cu o neliniște crescândă schimbarea de direcție a Casei Albe. „Din perspectiva Uniunii Europene, situația este foarte clară: trebuie să continuăm să exercităm presiune maximă asupra Rusiei și, într-adevăr, creșterea actuală a prețurilor la petrol și gaze ar putea oferi Rusiei venituri neașteptate”, a declarat marți după o reuniune ministerială. Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. „Pentru că opusul ar fi autodistructiv.
Ar consolida capacitatea Rusiei de a purta război, subminând Ucraina și sprijinul nostru pentru Ucraina dar și obiectivele pe care Statele Unite și Israelul încearcă să le atingă în Iran”, a adăugat comisarul. Întrebat dacă decizia lui Trump ar putea încălca plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc, în vigoare din 2022, Dombrovskis a subliniat că măsura „trebuie implementată eficient”.
Plafonul, a adăugat el, „nu poate contribui în mod eficient la exercitarea unei presiuni de scădere asupra prețurilor petrolului”. De la realegerea lui Trump, europenii s-au străduit să-l aibă pe președintele american de partea lor.
Apropierile sale față de Putin și atacurile împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski au stârnit consternare generalizată și, uneori, indignare în fiecare capitală europeană. De la Emmanuel Macron în Franța până la Friedrich Merz în Germania, liderii UE au făcut presiuni neîncetate asupra lui Trump pentru a slăbi economia rusă și resursele sale financiare și a obține concesii la masa negocierilor.
După luni de așteptare, eforturile Europei au dat roade la sfârșitul lunii octombrie, când Statele Unite au impus sancțiuni celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, Dominanța dolarului american și perspectiva unor noi sancțiuni au avut un efect multiplicator, speriind cumpărătorii și împingând în jos prețul țițeiului din Ural.
Potrivit Centrului pentru Cercetarea Energiei și Aerului Curat (CREA), Rusia a încheiat anul 2025 cu o scădere anuală de 18% a veniturilor din vânzările de țiței. Interdicția a fost concepută pentru a înlocui plafonul de preț al G7, ajustat recent la 44,10 dolari pe baril, și pentru a crește semnificativ costurile materialelor pentru navele care transportă Munții Ural.
Grecia și Malta, două state membre ale UE cu industrii navale puternice, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsură, însă în cele din urmă au cedat cu condiția ca și alți membri G7 să le urmeze exemplul.
Cu toate acestea, acești membri G7 au păstrat tăcerea cu privire la pozițiile lor. „Opinia noastră este că trebuie să continuăm să aplicăm plafonul de preț al G7 și să ne îndreptăm spre o interdicție completă a serviciilor maritime”, a declarat Dombrosvkis. În prezent, planul este ferm deoarece Ungaria și Slovacia au respins cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni din cauza unei dispute fără legătură cu Ucraina privind conducta Drujba.
Luni, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a mers și mai departe, solicitând Comisiei să inițieze „revizuirea și suspendarea sancțiunilor privind energia rusească” (achizițiile țării sale de petrol și gaze rusești rămân exceptate de la sancțiuni). În aceeași zi, Putin a declarat că Rusia este „gata” să reia exporturile de combustibili fosili către Europa.
Bruxellesul a văzut apoi o fereastră de oportunitate. La începutul lunii februarie, Comisia Europeană a prezentat un nou pachet de sancțiuni cu o interdicție completă a serviciilor maritime, cum ar fi asigurările, serviciile bancare și transportul maritim, pentru petrolierele rusești.
Oferta nu este surprinzătoare, având în vedere oportunitatea comercială prezentată de creșterea bruscă a prețurilor petrolului care ar putea injecta bani noi în bugetul său de război.
Perturbarea pieței ar putea declanșa și „efecte indirecte”, a explicat Isaac Levi, analist senior la CREA, deoarece țările asiatice dependente de Orientul Mijlociu ar putea fi constrânse să apeleze la furnizori alternativi - iar oferta mai ieftină a Moscovei s-ar putea dovedi irezistibilă.
„Cu cât criza menține mai mult timp prețurile de referință ridicate, cu atât este mai probabil să crească veniturile din petrolul rusesc, asta fiind exact ceea ce prevăd deja unii oficiali ruși”, a declarat Levi pentru Euronews.
Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA
