Volumul continuu de date generat de inteligența artificială depășește capacitatea biologică a creierului uman, avertizează Elena Calistru, președinta Funky Citizens, subliniind nevoia urgentă de gândire critică și transparență algoritmică.
Într-o analiză care privește modul în care noile generații interacționează cu spațiul digital, principala provocare nu mai este doar identificarea știrilor false, ci gestionarea unei cantități copleșitoare de date.
„Creierul uman nu poate să ducă volumul de informații fără oprire pe care îl generează AI-ul. Ai nevoie de un soi de cadru teoretic și critic prin care poți să te uiți la lucrurile alea”, subliniază Elena Calistru în interviu.
Dacă în trecut partizanatul și dezinformarea erau limitate la spațiul fizic al ziarelor sau al canalelor clasice de presă, mediul digital actual funcționează la o scară complet diferită. Pentru un utilizator obișnuit, analizarea și verificarea individuală a miliardelor de mesaje livrate prin algoritmi devine o sarcină nerealistă, care crește vulnerabilitatea în fața tentativelor de manipulare.
Nevoia de transparență pentru algoritmi și modelele AI
Pentru a diminua riscurile generate de această supraexpunere informațională, soluția ține de efortul individual al utilizatorului, dar și de reglementarea tehnologiei din spate.
Elena Calistru punctează că este esențial ca marile platforme și dezvoltatorii de inteligență artificială să ofere vizibilitate asupra mecanismelor interne:
Înțelegerea concluziilor: Publicul trebuie să cunoască logica prin care un model AI generează anumite rezultate sau ierarhizări.
Transparența algoritmilor: Clarificarea filtrelor și a variabilelor care determină ce tip de conținut este promovat cu prioritate în feed-urile tinerilor.
Perspectiva critică: Dezvoltarea abilității de a privi datele primite printr-o lentilă conștientă de limitele și interesele sistemelor automate.
Lasă un comentariu