Premierul interimar Ilie Bolojan a venit joi cu câteva detalii succinte despre salarizarea în sistemul bugetar și noua lege care urmează să intre în dezbatere publică.
"Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare la legea salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent. Astăzi, având diferite intervenții de-a lungul anilor care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare, sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim", a spus premierul.
Ilie Bolojan a punctat că "astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale care sunt disproporțional de mari față de posibilitățile acestei țări".
"Având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, atât între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care sunt baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite. (...) Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public din România, așa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanțe la sfârșitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale. Avem, de asemenea, politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii și ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și ce privat se adâncește, se vede foarte clar această tendință. De asemenea, avem creșteri salariale în sectorul public care n-au ținut cont de productivitate", a completat premierul interimar.
Potrivit acestuia, România are printre cele mai mici venituri fiscale din țările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale.
"Și aici sunt două axe importante. Cea în care veniturile sunt cele medii în țările Uniunii Europene, 40% din PIB, veniturile publice, România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%, deci mult printre cele mai mici venituri publice. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl avem, cheltuielile de personal ca procent din venituri și, așa cum vedeți, avem un procent de 40% printre cele mai mari. Deci, o poziționare în această zonă care nu ne avantajează și sunt niște constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să lea în calcul. Deci, venituri mai mici decât celelalte țări europene din PIB, cheltuieli de personal din venituri în pondere destul de mare", a mai spus Bolojan.
Premierul susține că acum, "la fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar".
"Pentru a avea o lege a salarizării cât mai bună, care să fie sustenabilă în anii următori pentru România, pe care atunci când o propunem să nu creeze niște așteptări care nu pot fi onorate, ține de angajamentele României legate de reducerea deficitului bugetar și de constrângerile pe care le avem ca țară, pentru că, așa cum știți, doar dobânzile pe care le plătim anul acesta reprezintă aproape 3% din PIB-ul României, deci undeva în jur de 60 de miliarde de lei. Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și deci nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite, nu pentru că cineva nu vrea, pentru că altfel am intrat într-o fundătură", a spus Ilie Bolojan.
Bolojan a mai prezentat date care spun că acum avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, iar creșterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu sunt decât două posibilități reale.
"Sau o creștere, o corecție de amplitudine mică dacă nu va fi afectat
sectorul public, sau dacă se dorește într-adevăr o amplitudine mai mare, corecții mai mari,
creșteri mai mari, reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de
cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile
eliberate să-ți permită să-i plătească mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public", a explicat el.

Lasă un comentariu