Concertul rapperului din Belarus Max Korj, care a adunat zeci de mii de oameni pe Arena Națională, în special tineri, a fost o dovadă de libertate, dar și un prilej de ură în online.
Max Korj a avut pe 23 mai un concert sold out la București, cu peste 42 mii spectatori - majoritatea din afara României, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Polonia și alte țări est-europene. Korj este un cetățean belarus care trăiește în exil.
Cu câteva zile înainte de concert, autoritățile române au anunțat un dispozitiv de securitate extins, motivat de numărul mare de participanți și de profilul internațional al publicului: jandarmi, polițiști și structuri de ordine publică au desfășurat controale pirotehnice și verificări antiteroriste și s-au folosit inclusiv câini și cai de serviciu în dispozitiv. Comparativ cu alte evenimente de același gen sau de o amploare mai mare, venirea lui Korj la București a dus la un număr uriaș forțe de ordine mobilizate în Capitală.
În așteptarea evenimentului, rețelele sociale au fost inundate cu fake-uri
În zilele premergătoare evenimentului, pe rețelele sociale au circulat mai multe clipuri și imagini prezentate ca fiind incidente din București legate de concert.
Oameni care distrug vitrine, localuri și mobilier stradal au fost prezentate ca fiind din București. Jandarmeria Română a atras atenția că imaginile sunt false și nu au legătură cu acest eveniment, ci provin de la un meci de fotbal desfășurat în Franța, fiind prezentate într-un context fals pentru a crea confuzie sau panică.
Imaginile și informațiile din online, în special TikTok, transmiteau ideea unor adunări mari de fani în Centrul Vechi din București, incidente izolate între grupuri de persoane și intervenții rapide ale forțelor de ordine.
Deși concertul propriu-zis s-a desfășurat normal, accesul pe stadion a fost organizat pe intervale orare, au fost aplicate filtre de securitate la intrare au fost interzise obiecte pirotehnice și comportamente riscante, finalul evenimentului a adus un nou val de informații false.
Tot Jandarmeria Română a dezmințit că imaginile cu distrugerile de pe Arena Națională sunt prezentate astfel pentru a induce ideea haosului. La fel ca înainte de concert, imaginile diseminate de unele conturi nu au legătură cu evenimentul și provin din afara țării.
Și Primăria Capitalei a venit cu precizări despre imaginile false, postând fotografii reale care arată că nimic nu a fost distrus pe stadion.
Impresii post factum
"Unul dintre cele mai emoționante momente: piesa dedicată băieților care au murit pe front. Celor care nu mai sunt printre noi. Și știți ce era în jurul meu? Oameni ștergându-și lacrimile. Pentru că nu mai există familie de ucraineni să nu aibă pe cineva mort pe front. Iar acest moment a fost ieri o terapie pentru zeci de mii de tineri", scrie o tânără jurnalistă de la București, originară din Chișinău.
"Unul dintre cele mai emoționante momente: piesa dedicată băieților care au murit pe front. Celor care nu mai sunt printre noi. Și știți ce era în jurul meu? Oameni ștergându-și lacrimile. Pentru că nu mai există familie de ucraineni să nu aibă pe cineva mort pe front. Iar acest moment a fost ieri o terapie pentru zeci de mii de tineri." - scrie o persoană tânără, originară din Chișinău, care locuiește în București.
Scriitorul Vasile Ernu, originar din Odesa, vorbește despre "cum a creat un băiat dintr-un orășel bielorus o comunitate pentru o generație fără țară".
Analiza lui Vasile Ernu poate fi citită aici: Despre fenomenul Fenomenul Max Korj care a aruncat Bucureștiul în aer - cauze și efecte.
Jurnalistul moldovean Vitalie Cojocari, stabilit la București, a vorbit și el atmosfera creată de Max Korj și despre cum el "va dispărea, discret cum este, va merge să scrie alte versuri, alte cântece, iar anul viitor speră să se vadă din nou cu fanii săi pe undeva. În Belarus nu poate, în Rusia nici atât. Deși, cine știe ce se mai schimbă până anul viitor".
Concluzie
Și de această dată, ecosisteme online, în special pro-ruse, au amplificat narative false, plecând de la premisa că rapperul Korj este declarat „persona non grata” de Kremlin, motivul invocat fiind legat de pozițiile sale anti-război și refuzul de a mai concerta în Rusia după 2022.
Korj cântă în rusă și are un public uriaș în Belarus, Ucraina, Rusia și statele din fostul bloc sovietic. Asta îl pune într-o zonă sensibilă: pentru unii e „vocea unei generații postsovietice”, pentru alții e „simbol al culturii rusești soft power”.
Pentru că în Polonia și alte țări au existat incidente izolate la concerte, iar presa conservatoare sau naționalistă a început să-l asocieze cu haos, violență și „mulțimi estice periculoase”, la București au circulat exact astfel de narative și fake-uri, menite să facă loc haosului, dacă el nu era în plan.
Lasă un comentariu