Fact-checkedRomânia nu va da Ucrainei gazele din Marea Neagră, așa cum susține Petrișor Peiu (AUR)

Sub semnătura lui Nicușor Dan și "în aplauzele unei coaliții isterizate de ideea distrugerii oricărei suveranități a României”, autoritățile de la București au încheiat "cel mai rușinos” document din istorie, după tratatul de prietenie cu fosta URSS, încheiat de regimul Iliescu pe 5 aprilie 1991, a susținut senatorul AUR Petrișor Peiu, referindu-se la Acordul cadrul privind cooperarea în domeniul energetic semnat luna aceasta de președinții României și Ucrainei.

Senatorul de extremă dreapta a lansat pe rețelele sociale informația falsă că documentul semnat la București prevede ca viitoarea producție de gaze a României din Marea Neagră să fie depozitată în Ucraina în scopul "de a asigura nevoile de gaze ale Ucrainei, dar și depozitarea producției din zăcământul Neptun Deep în siguranță”.

"Pentru a clarifica ce a făcut Nicușor Dan prin această semnătură: el a început demersurile de a trimite pentru înmagazinarea în Ucraina a părții Romgaz din viitoarea producție din câmpul Neptun Deep”, a scris Petrișor Petru. Dacă în Marea Neagră se vor extrage 7-8 miliarde de metri cubi/an, "jumătatea Romgaz-ului, de 3,5-4 miliarde de metri cubi/an vor ajunge în Ucraina, pentru a fi depozitată și , evident, consumată”, a explicat el.

Ce scrie, de fapt, în acordul cadru?

În acordul cadru scrie însă cu totul altceva. La art. 3 se precizează că președinții României și Ucrainei au decis "să exploreze posibilitatea utilizării instalațiilor subterane de stocare a gazelor din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite prin Coridorul Vertical de Gaze, precum și a gazelor din producția viitoare din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, care va acoperi atât nevoile de gaze ale Ucrainei, cât și va asigura depozitarea în siguranță a acestora”.

Documentul stabilește doar cadrul general de cooperare, urmând ca implementarea să fie realizată prin acorduri separate între autorități și companii, precum și prin decizii de reglementare.

Premierul Ilie Bolojan a explicat și el că documentul nu impune României să utilizeze depozitele de gaze din Ucraina, ci stabilește un cadru de cooperare regională.  Colaborarea energetică între statele din regiune este esențială pentru asigurarea rezervelor de combustibil și pentru diversificarea surselor de aprovizionare, a mai explicat premierul român.

România nu are suficiente depozite

În prezent, în România există doar două companii care dețin facilități de stocare a gazelor naturale -  Depogaz (deținut de compania de statRomgaz) și Depomureș (controlat de grupul Engie). Depogaz are cinci depozite de înmagazinare, cu o capacitate totală de circa 2,87 miliarde de metri cubi, iar Depomureș deține un singur depozit, cu capacitate de 300 de milioane de metri cubi, potrivit datelor Ministerului Energiei.

În aceste condiții, România va avea nevoie de depozite, deoarece  estimările specialiștilor arată că proiectul Neptun Deep, derulat de OMV Petrom și Romgaz, va avea o producție de 8-9 miliarde de metri cubi de gaze anual. 

Prin urmare, România trebuie să caute depozite până când Neptun Deep va deveni operațional - în 2027, iar Ucraina are o capacitate de stocare de circa 30,95 miliarde de metri cubi, cel mai mare din Europa.

România produce în prezent peste 9 miliarde de metri cubi pe an, iar consumul este în general sub 10 miliarde metri cubi. Producția de gaze va crește cu cel puțin 75% începând din toamna lui 2027, cantități care vor fi greu de absorbit de către piața românească.

OMV Petrom și Romgaz estimează că rezervele de gaze din Marea Neagră sunt, în acest moment, la circa 100 miliarde metri cubi. 

Operatorul din Ucraina, Ukrtransgaz, și a fost certificat ca operator european de stocare, ceea ce înseamnă că poate deține rezerve strategice de gaze pentru statele membre ale UE, arată European Gas Hub.

De altfel, depozitele foarte mari din Ucraina au fost folosite în ultimii ani de mai mulți traderi europeni de gaze.