Guvernul ceh planifică modificări ale finanțării mass-media publice–dar păstrează detaliile secrete

Odată cu intrarea în vigoare a Legii europene privind libertatea mass-media, reforma planificată ar putea deveni un test cheie al modului în care normele UE protejează eficient finanțarea stabilă și independența editorială, scrie Dávid Pásztor, de la Euractiv.cz, parte a proiectului Eastflank.eu.

Finanțarea mass-media publice din Cehia a fost descrisă anul trecut de Reporteri fără Frontiere ca un model pentru întreaga Europă Centrală și de Est. În 2025, fosta coaliție guvernamentală condusă de prim-ministrul Petr Fiala a aprobat o extindere a taxelor de licență și a introdus indexarea lor regulată, oferind televiziunii și radioului de stat venituri stabile și previzibile.

Cu toate acestea, problema a devenit un punct central al campaniei electorale de anul trecut. Coaliția care a ieșit victorioasă a decis acum să revizuiască sistemul, deși detaliile precise ale modificărilor planificate nu au fost încă dezvăluite.

Partidul principal al coaliției, ANO al lui Andrej Babiš, se angajase în programul său electoral să elimine taxele de licență. Aceeași promisiune a fost făcută și de partenerul său de coaliție, SPD. În schimb, cel mai mic membru al coaliției, Motoristé sobě, a militat pentru păstrarea sistemului actual de taxe.

Chiar și după ce miniștrii propuși s-au întâlnit cu președintele Petr Pavel la Castelul Praga la sfârșitul anului trecut, Oto Klempíř - pe atunci nominalizat de Motoristé sobě pentru funcția de ministru al culturii - a declarat reporterilor că el și președintele au convenit asupra necesității menținerii taxelor de licență.

În câteva luni, însă, această poziție s-a schimbat.

În ianuarie, Klempíř a început să prezinte public planuri de modificare atât a funcționării, cât și a finanțării mass-media publice. O confirmare suplimentară a venit din partea vicepreședintelui Camerei Deputaților din Cehia, Patrik Nacher (ANO), care a declarat la sfârșitul lunii ianuarie că proiectul de lege a fost deja pregătit și va fi prezentat în luna mai.

Preocupări internaționale legate de independență

Dezbaterea a atras atenția organizațiilor jurnalistice internaționale. Atât European Broadcasting Union, cât și Reporteri fără Frontiere au trimis scrisori deschise îndemnând guvernul ceh să păstreze independența mass-media publice.

Până în prezent, însă, detaliile propunerii rămân necunoscute. Conform declarațiilor lui Nacher și Klempíř, planul de bază este eliminarea taxelor de licență și transferul finanțării televiziunii și radioului direct de la bugetul de stat. Ceea ce rămâne neclar este mecanismul: vor decide politicienii anual ce parte din bugetul Ministerului Culturii este alocată radiodifuzorilor publici sau vor fi introduse garanții multianuale?

Experții media intervievați de Euractiv.cz spun că lipsa de transparență este îngrijorătoare.

„Nu este complet clar în acest stadiu. Unii politicieni din coaliție spun că vor să lege finanțarea de un coeficient al PIB-ului, dar nu știm exact cum”, a declarat analistul media Jan Potůček.

„Patrik Nacher a spus că doar el și alți trei membri ai coaliției cunosc forma exactă a propunerii, deoarece proiectul este în laptopul său”, a adăugat expertul media Filip Rožánek.

Euractiv.cz i-a contactat atât pe Nacher, cât și pe ministrul Culturii, Klempíř. Nacher a refuzat să dezvăluie detalii, spunând că problema intră în sfera de competență a Ministerului Culturii. Klempíř nu a răspuns.

După modelul slovac?

În întreaga Uniune Europeană, finanțarea prin taxe de licență nu mai este modelul dominant. Dintre cele 27 de state membre, 14 finanțează mass-media publice direct de la bugetul de stat. Unsprezece mențin o formă de taxă de licență, în timp ce Finlanda și Suedia utilizează o taxă dedicată mass-media.

Experții sugerează că guvernul ceh ar putea urma exemplul slovac. În Slovacia, guvernul prim-ministrului Robert Fico a redus semnificativ independența radiodifuziunii publice și și-a numit propriii candidați în funcții de conducere.

Rămâne incert dacă o evoluție similară ar putea avea loc în Republica Cehă.

„Guvernul ceh spune că dorește un model în stil scandinav. Dar am asistat și la o vizită la Praga a ministrului slovac al Culturii, Martina Šimkovičová, care a declarat că i-a explicat ministrului nostru al culturii cum să elimine taxele de licență și să introducă finanțare de la bugetul de stat. Acest lucru ridică, în mod firesc, îngrijorări”, a remarcat Potůček.

„În acest moment, nu văd niciun motiv pentru a repara ceva ce nu este stricat. Guvernul susține că finanțarea de la bugetul de stat ar fi mai echitabilă din punct de vedere social sau mai eficientă, deoarece costurile de colectare ar dispărea. Dar când mă uit la declarațiile unor politicieni din coaliție, mi se pare mai degrabă vorba despre reglarea conturilor cu mass-media publică decât despre o dezbatere calificată despre cel mai bun model de finanțare”, a adăugat Rožánek.

Riscul sancțiunilor UE

O diferență cheie între reformele Slovaciei și modificările planificate de guvernul ceh este faptul că Legea europeană privind libertatea mass-media (EMFA) este acum în vigoare.

„Când am introdus regulamentul, nu l-am mai putut aplica Slovaciei sau Ungariei, deoarece modificările lor avuseseră loc cu mult înainte de intrarea în vigoare a legii”, a declarat fosta vicepreședintă a Comisiei Europene, Věra Jourová, care a supravegheat pregătirea EMFA.

Deși regulamentul nu a putut împiedica aceste reforme anterioare, Comisia Europeană l-a invocat împotriva Ungariei în decembrie anul trecut, inițiind proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru presupuse încălcări ale normelor UE.

Domeniul de aplicare al EMFA este, însă, limitat. „Nu am putut include nimic prea specific în regulament, deoarece nu ar fi trecut. De aceea, conține doar o prevedere generală - chiar vagă - care prevede că statele membre trebuie să asigure o finanțare pe termen lung și previzibilă pentru mass-media publice”, a spus Jourová.

În opinia sa, însă, acest lucru ar trebui să fie suficient. Având în vedere natura reglementărilor UE, pe care statele membre sunt obligate să le respecte sub amenințarea unor sancțiuni financiare substanțiale, Cehia nu ar trebui să urmeze calea urmată de Slovacia.

„Dacă un stat - adică autoritățile politice - ia măsuri demonstrabile care încalcă regulamentul, Comisia ar trebui să intervină și să trimită o notificare oficială prin care să solicite măsuri corective. Dacă nu se iau măsuri corective, problema poate fi sesizată Curții Europene de Justiție, care poate impune sancțiuni”, a adăugat ea.

Regulamentul prevede, de asemenea, că statele membre trebuie să garanteze independența editorială și funcțională a mass-media de serviciu public. „Intenția politicienilor guvernamentali este destul de clară”, a avertizat Jourová. „Nu o vor spune direct, dar scopul lor este de a restricționa finanțarea într-o asemenea măsură încât programele de actualitate și investigații să fie reduse treptat și discret”, a concluzionat ea.