Inclusiv în cazul informațiilor false răspândite în mod deliberat, cetățeanul nu trebuie combătut, pe motiv de libertate de exprimare.
"Există două surse de informație șubredă, discutabilă, controversată sau de-a dreptul falsă. Una este o sursă internă. Și cred că putem, să spunem cu toată seninătatea, toate statele în conversația publică, adică în discuția cetățenilor cu instituțiile statului sau în conversația cetățenilor unii cu ceilalți, în toate statele se produce nu numai adevăr curat ca aurul de multe carate, ci se spun și prostii. Uneori din întâmplare, alteori în mod deliberat. Și cred că România poate admite că nu face excepție de la această realitate sau, dacă doriți, de la această nefericită regulă. Ei bine, acest fenomen în care Ixulescu, cetățean privat sau politician, spune năzbâtii, nu trebuie și nu poate fi combătut", a susținut consilierul prezidențial Marius Lazurca, într-un interviu acordat TVR.
"Cetățenii noștri, în orice calitate ar vorbi ei în public, au dreptul să spună ce doresc. Iar această libertate de expresie este confirmată și apărată de Constituția țării", a mai spus consilierul, adăugând că lucrurile se schimbă, atunci când putem, "cu certitudine, identifica că anumite povești sau narațiuni, cum li se spune astăzi, intră în spațiul informațional românesc și numai din afara țării", aceasta fiind o temă de securitate națională.
[Dacă felul în care adevărul sau lipsa lui se naște în conversația românilor cu ei înșiși sau între ei, nu reprezintă o temă de securitate națională, ci ceea ce libertatea de expresie produce în mod organic, dacă acest lucru e adevărat, tot atât de adevărat este că instituțiile naționale de securitate, de ordine publică, dacă doriți, instituțiile politice, trebuie să fie preocupate atunci când un stat străin încearcă să influențeze mai cu seamă prin neadevăruri, prin propagandă, prin manipulare conversația românilor cu ei înșiși, conversația românilor cu propriilor instituții", a explicat Lazurca.
România discută această temă de securitate națională cu partenerii ei, care admit că și ei că sunt expuși la acest fenomen și caută soluții pe care nu le-au găsit până în momentul de față.
Nu au găsit "arhitectura instituțională ideală pentru a detecta, atribui și combate aceste procese de manipulare informației, de distribuția falsurilor, de propagandă străină", a spus consilierul prezidențial.
"Toți suntem în aceeași oală ... Vorbim între noi, încercăm să găsim soluții, dar grija noastră, și nu o voi spune niciodată suficient de ritos, este să nu intervenim în conversația publică a românilor. Grija noastră, și nu o voi spune niciodată suficient de puternic, este să nu diminuăm cu niciun gram, cu niciun milimetru, libertatea românilor de a se exprima cum doresc, despre ceea ce doresc", a mai spus Marius Lazurca.
