Raport Consiliul Europei: Jurnaliștii, sub presiuni constante, amenințări, control, represiune

Raportul este realizat anual de organizațiile partenere Consiliului Europei, din cadrul Platformei care promovează protecția jurnaliștilor și siguranța pentru jurnaliști.

În 2025, libertatea presei în Europa a fost supusă unor presiuni constante, de la amenințări juridice, la tentative de control asupra mass-media și acte de represiune transnațională. Această imagine a fost  combătută doar în unele state membre de anumite reforme pozitive și de inițiative la nivel european, mai notează raportul.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a rămas cea mai gravă amenințare pentru jurnaliștii din Europa, lucrătorii din mass-media fiind uciși, răniți, reținuți sau dispăruți în zonele ocupate de Rusia. Represiunea jurnalismului în Rusia s-a intensificat, inclusiv prin condamnarea în contumacie a celor care au transmis știri din exil.

În 2025, patru jurnalilști au fost uciși în atacuri cu drone rusești: fotojurnalistul francez Antoni Lallican și jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Yevhen Karmazin și Tetyana Kulyk.

La 13 octombrie 2025, o echipă a grupului media german WELT, compusă din producătorul local Ivan Zakharenko, reporterul Ibrahim Naber și cameramanul independent Viktor Lysenko, a fost atacată de o dronă rusă în regiunea Dnipropetrovsk în timp ce filma un reportaj despre o unitate mobilă ucraineană de apărare aeriană.

Platforma a publicat încă patru alerte privind jurnaliști care au fost ținta unor focuri directe, unii dintre ei suferind răni grave. Cel puțin șase jurnaliști au fost răniți după ce au fost ținta unor focuri directe rusești în 2025.

După moartea jurnalistei ucrainene Viktoria Roshchyna, societatea civilă ucraineană și internațională și-a amplificat îngrijorarea cu privire la siguranța jurnaliștilor din regiunile Ucrainei aflate sub ocupație rusă. Roshchyna trecuse în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia pentru a sparge blocada informațională și a investiga soarta „prizonierilor fantomă”, ucraineni reținuți ilegal de Rusia.

Centrul de investigații Forbidden Stories a dezvăluit că trupul Viktoriei Roshchyna, care a fost returnat autorităților ucrainene în februarie 2025, prezenta semne de tortură și avea mai multe organe lipsă, ceea ce sugerează o încercare de a ascunde cauza morții jurnalistei.

Cel puțin 26 de jurnaliști ucraineni sunt prizonieri în Rusia. Mulți dintre ei provin din Crimeea ocupată de Rusia și aparțin comunității tătare din Crimeea, fiind condamnați la
pedepse lungi cu închisoarea pe baza unor acuzații false, printre care „terorism”, „trădare” sau „sabotaj”. Alții au fost reținuți în urma ocupării de către Rusia a regiunilor Zaporizhzhia și Kherson din Ucraina.

Legi restrictive privind „agenții străini”

Mass-media de serviciu public din mai multe state s-a confruntat cu interferențe politice și instabilitate financiară, iar legile restrictive, inclusiv legislația privind „agenții străini”, au continuat să fie adoptate.

Acțiunile SLAPP (strategic lawsuit against public participation - procese în instanță împiotriva participării publice) au fost răspândite, descurajând jurnalismul de investigație, în ciuda eforturilor UE și ale Consiliului Europei de a consolida protecția.

România - cazurile atacului asupra Digi 24 și B1 TV, supravegherea lui Victor Ilie

Raportul amintește atacuri asupra jurnaliștilor care documentau proteste, cazurile reporterilor de la Digi 24 și B1 Tv, atacați  în stradă de protestarii care susțineau. Acțiuni similare s-au petrecut în Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Grecia. 

Cazul punerii sub supraveghere a lui Victor Ilie, la Iași, este, de asemenea, menționat în raport, stârnind îngrijorări cu privire la urmărirea jurnaliștilor sub pretextul anchetelor anticorupție. 

În Romania și Ungaria au apărut alerte cu privire la agenții de informații care utilizau atribuțiile de supraveghere într-un mod impropriu. 

        Alerte ale jurnaliștilor, ignorate de statele membre 

Condiții deplorabile pentru jurnaliști

Raportul citează un alt studiu, Media Pluralism Monitor 2025, care concluzionează: „condițiile de muncă ale jurnaliștilor sunt deplorabile în majoritatea statelor membre ale UE, cu salarii mici și sisteme de securitate socială slabe sau inexistente”. Iar România, Croația, Grecia, Ungaria, Malta și Spania sunt incluse ca având condiții foarte precare și nesigure.

Rusia  

În Rusia, monitorizarea intruzivă a internetului sub pretextul combaterii extremismului a extins și mai mult supravegherea statului asupra activității online. Rusia și Belarus au transformat cooperarea polițienească internațională într-o armă împotriva jurnaliștilor aflați în exil.

Peste 1 500 de jurnaliști ruși, de la 70 de organizații media, au plecat din țară. 

Tăierea fondurilor USAID a afectat media

Reducerile finanțării USAID au fost documentate în întreaga Europă. Un sondaj realizat de Asociația Jurnaliștilor din Belarus (BAJ) în rândul mass-media din exil a arătat că „șase din 30 de mass-media și organizații media chestionate au raportat o lipsă totală de finanțare din cauza înghețării actuale a fondurilor, ceea ce poate duce la închiderea completă a acestor mass-media din cauza incapacității de a plăti angajații”, în special a celor care lucrează în exil sau în condiții sensibile.