Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis o scrisoare de intenție pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.
Black Sea AI Gigafactory este parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică.
Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking, anunță Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Propunerea României este susținută de un consorțiu național reprezentativ, format din actori publici, privați și academici de mare prestigiu și vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generație, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât și de inferență AI, într-un cadru operațional robust, sigur și sustenabil.
Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate.
Proiectul va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, "sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon", precizează Ministerul Economiei, care susține că propunerea României este "unică" la nivel european prin facilitățile oferite.
Astfel, Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare și de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică și cabluri submarine, în timp ce Doicești oferă un sit industrial cu potențial de co-localizare SMR, răcire hibridă și integrare în rețeaua națională de comunicații de mare viteză.
Consorțiul implică parteneri strategici din mediul privat și sectorul public, alături de cele mai importante universități din România; beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar și startup-uri inovatoare și institute de cercetare.
Consorțiul va fi extins și consolidat pentru a reflecta mai bine cerințele pieței și amploarea acțiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicații, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a beneficiat de sprijinul experților internaționali din cadrul Băncii Mondiale și a biroului din România al organizației.
România își asumă un "rol activ" în susținerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat și infrastructură HPC, oferind un model operațional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces transparent, iar accesul în consorțiu este deschis si celorlalte companii interesate și state din UE, susține Ministerul Economiei, care subliniază expertiza Bucureștiului în privința securității cibernetice, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC).
"Pe lângă contribuția la consolidarea capacității AI europene, proiectul propus va funcționa ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală și de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucție digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova și extindere a serviciilor AI către Serbia și Turcia", mai notează instituția, apreciind că AI Gigafactory va constitui un punct de referință pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene și un instrument operațional pentru accelerarea transformării digitale în regiune.
Lasă un comentariu