UPDATECCR: Legea pensiilor speciale ale magistraților - constituțională. Ce spun președintele și premierul

UPDATE

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri, la Parlament, că e "foarte bine că s-a clarificat acest subiect".

"Eu nu am comentat și nu o să comentez nici de acum înainte decizii ale CCR. Am făcut un apel și eu să se ia o decizie, bine că s-a închis acest subiect. De acum încolo e treaba domnului ministru Pîslaru, să nu pierdem acei bani. (...) Am încredere că, dacă își face bine treaba, nu vom pierde acei bani", a spus Grindeanu. 

+++

"Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a declarat pentru HotNews, președinta Înaltei Curți, Lia Savonea.

*****

Dominic Fritz, președintele USR, spune că CCR a stabilit și formal ceea ce era clar pentru o țară întreagă: că reforma pensiilor speciale și a vârstei de pensionare a magistraților e constituțională și legitimă.

"Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E și o afirmare a democrației: greșelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic. Nu există spații în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală și asumare. Mă bucur că USR a fost, de mulți ani, împreună cu mulți din societatea civilă, de partea corectă a istoriei. Vor fi și cei care nu o să accepte decizia de azi cu aplauze. Zbateri vor mai exista.  Dar decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii și influența intereselor speciale. Pentru că doar așa România se poate vindeca”, a fost reacția șefului USR.

+++

Președintele Nicușor Dan a salutat decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților.

"Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută", a scris președintele pe pagina lui de Facebook.

+++

"S-a făcut dreptate", a comentat pe Facebook ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, explicând ce prevede reforma:

• vârsta de pensionare crește treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani;
• pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă;
• pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.

"Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili, a precizat ministrul MIPE.

++++

Prim-ministrul Ilie Bolojan a salutat decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților.

"Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate", a transmis Guvernul, adăugând că, din acest moment, va face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme.

++++

CCR a decis miercuri Legea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, potrivit unor surse.

Judecătorii CCR au respins sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă cu 6 voturi din 9.

****

Judecătorul constituțional Gheorghe Stan a depus, în preziua verdictului pe pensiile speciale ale magistraților, propria sa solicitare de a sesiza cu o întrebare preliminară Curtea de Justiție a UE, au declarat surse din interiorul Curții Constituționale pentru G4Media. De altminteri, sursa citată a scris încă de acum o săptămână că Gheorghe Stan s-a întors din concediul paternal special pentru a-și depune propria cerere de sesizare a CJUE, însă acest demers nu s-a materialuzat decât marți.

Este pentru a treia oară când, în acest dosar sensibil, sunt depuse acte în preziua verdictului, cu scopul de a determina o nouă amânare.

Conform unor surse care au examinat documentul, argumentele aduse de Gheorghe Stan sunt identice cu cele prezentate acum o săptămână de Lia Savonea. Din această cauză, apare neclar care e motivul demersului lui Gheorghe Stan, altul decât obținerea unei noi amânări.

În plus, acțiunea sa ridică semne de întrebare și în privința legitimității lui Gheorghe Stan de a se mai pronunța pe acest dosar. Sursele noastre susțin că a depune în nume personal, ca judecător CCR, o cerere de sesizare a CJUE, în condițiile în care mai exista o cerere similară din partea reclamantului și asupra căreia Curtea urmează să se pronunțe azi, este o formă de antepronunțare.+++

Ședința de miercuri a CCR este programată pentru ora 11.00, iar dosarul privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, este „în pronunțare”, potrivit informațiilor de pe site-ul Curții Constituționale, conform News.ro.

În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiție, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor” și ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”.

Deși prezența lui Gheorghe Stan la ședința respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puțin zece zile, judecătorul a venit la ședință, așa încât la deliberări au fost prezenți toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Și la ședința de miercuri, 18 februarie, prezența lui Stan este sub semnul întrebării, în condițiile în care acesta nu și-ar fi încheiat concediul. La ședința de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute și despre solicitarea ICCJ privind sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.

Conform legii, ca să poată delibera, la ședință ar trebui să fie prezenți toți cei nouă judecători constituționali care au participat la dezbateri.

Și la termenul din 16 ianuarie CCR a amânat pronunțarea în dosar tot ca urmare a întreruperii deliberărilor pentru studierea expertizei contabile depuse tot în ziua precedentă și tot de Înalta Curte de Casație și Justiție. Miercurea trecută, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, cererile de suspendare a documentelor prin care erau numiți la CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Totodată, instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, făcută de avocații Președinției, judecătorii constituționali fiind solicitați să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivația pentru care avocata Silvia Uscov a contestat în instanță cele două numiri. Cu o zi înainte, o altă instanță a CAB respinsese ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Dragoș în funcția de judecător al CCR, depusă de aceeași avocată.

La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunțat că și-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de ședință nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră ședința în timpul unei pauze. 

Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”. În fapt, aceștia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.

Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a trimis președintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraților în care informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro. 

Ulterior, președintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ilie Bolojan a precizat că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a spus judecătorilor „să dea o sentință sau alta”, ci i s-a părut „de bun simț să se știe aceste lucruri”, în condițiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.

În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituționalitatea legii.

Legea mărește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați până la 65 de ani similar sistemului public de pensii și introduce etapizat condiția de 35 de ani vechime totală în muncă.

Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificației de 1%.

Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu și condițiile în care magistrații se pot pensiona. Magistrații instanței supreme susțineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.

Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.