Instanța supremă a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul judecătoarei Ana Maria Puiu (foto) de la Tribunalul București, deși era obligată să o facă.
Puiu a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) compunerea completului care îi judecă dosarul și a ridicat problema independenței magistraților, cerând inclusiv intervenția Curții Constituționale și a CJUE.
La termenul anterior, judecătoarea propunea ca CJUE să fie întrebată dacă art. 19 alin. 1 al doilea paragraf TUE (articol pe baza căruia CJUE se pronunțase în Cauza C- 487/19 în ceea ce interesa numirea judecătorilor din Polonia) trebuie interpretat în sensul că se opune dreptului național.
Înalta Curte nu a sesizat instanța europeană deși, potrivit Tratatului de aderare, instanta care pronunță o hotărâre definitivă e obligată să sesizeze CJUE. Articolul 267, arată: „Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe, cu titlu preliminar, cu privire la validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii”.
Mai exact, „în cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în fața unei instanțe naționale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, această instanță este obligată să sesizeze Curtea”, lucru pe care ÎCCJ nu l-a făcut.
Detalii pe PressHub.
Lasă un comentariu