(Actualizare la 26 noiembrie 2025)
- Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT) pentru perioada 2025-2030 a fost aprobată de Parlament, în ședință comună, la 26 noiembrie 2025, indicând economia drept fundament al securității, corupția, o vulnerabilitate majoră și dezinformarea, parte a amenințărilor hibride îndreptate împotriva României.
”Consilierul pentru securitate națională, domnul Diaconescu, a făcut o corespondență cu toate instituțiile care au atribuții pe securitatea națională. S-au strâns două dosare de corespondență și din toate opiniile, care bineînțeles că unele dintre ele se suprapuneau, a elaborat un document prealabil pentru moment, la care ne mai uităm încă o dată cu toții, după care el va fi trecut prin CSAT și după aceea trimis Parlamentului”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a subliniat faptul că această strategie națională de apărare a țării va cuprinde două noi direcții de acțiune importante.
Războiul hibrid: atacuri cibernetice + dezinformare + influența în rețele sociale
Prima se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, respectiv atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare și influența rușilor în rețelele sociale. A doua schimbare anunțată de președintele Nicușor Dan vizează corupția din România. Șeful statului spune că este nevoie de ”atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se ”preocupe” de acest fenomen.
Întrebat ce se schimbă în acest document față de ce știm, Nicușor Dan a spus: ”Sunt două schimbări majore. Unu, că trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale, al Federației Ruse, ca să spunem exact cu cuvintele astea. Deci asta este o parte. Și a 2-a pe care mi-o doresc foarte mult și la care multe din instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției. Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în procesul de ... să-i spunem activitatea Parchetului.
Toate discuția pe care am avut-o în spațiul public. Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”.

Lasă un comentariu