UPDATEMinistrul Agriculturii a dus la Bruxelles o solicitare AUR. PSD,apel la „partidele românești" din PE

UPDATE

PSD face un apel la toate partidele politice din România reprezentate în Parlamentul European să susțină propunerile formulate în numele țării noastre de către ministrul Agriculturii, pentru revizuirea Directivei UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. 

Toate cele patru propuneri avansate de ministrul Florin Barbu vizează protejarea producătorilor locali față de practicile abuzive ale marilor retaileri și garantarea accesului produselor agroalimentare autohtone la rafturile marilor lanțuri de magazine, spune PSD într-un comunicat de presă.

Propunerile ministrului Agriculturii au fost enunțate în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană pentru revizuirea Directivei UE 2019/633, urmând ca amendamentele propuse de statele membre să fie supuse la vot în Parlamentul European în toamna acestui an. 

"În acest context, România are oportunitatea de a-și promova la nivel european interesele producătorilor români și ale sectorului agroalimentar din țara noastră. În astfel de situații, toate forțele politice românești reprezentate în Parlamentul European trebuie să acționeze unitar pentru susținerea interesului național, indiferent de apartenența și partizanele politice ale europarlamentarilor români", potrivit comunicatului.

Cele patru propuneri formulate de ministrul Florin Barbu sunt următoarele:

Produsele comercializate sub marca proprie a magazinelor de retail din UE să fie limitate la 20% din volumul total al vânzărilor, astfel încât să se asigure o competiție loială în raport cu mărcile producătorilor locali.

Adaosul comercial practicat de retaileri să fie similar pentru toate articolele care fac parte din aceeași gamă de produs, astfel încât să se asigure o competiție corectă între produsele similare din import și cele autohtone. 

Eliminarea refacturării rabatului și remizelor prin care marii retaileri transferă pierderile comerciale către producătorii autohtoni.

Reglementarea discount-urilor practicate de marii retaileri, pe seama producătorilor autohtoni, astfel încât aceștia din urmă să nu mai ajungă în situația de a-și vinde produsele la prețuri finale mai mici decât costurile de producție. 

PSD transmite că este deschis la colaborare cu toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European pentru identificarea și susținerea unor alte amendamente la Directiva UE 2019/633, care să sprijine interesele producătorilor din sectorul agroalimentar din România.  

+++

Solicitarea apare într-un proiect de lege național, promovat de AUR în România, relatează G4Media.ro.

O parte din producătorii români susține că orice interzicere în domeniu afectează piața liberă, iar mărcile proprii reprezentau pentru ei o oportunitate de a ajunge pe rafturilor retailerilor.

"Am transmis comisarului european pentru Agricultură și Alimentație și tuturor colegilor miniștri din UE care sunt cele patru puncte esențiale pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale”, a anunțat Florin Barbu.

Astfel, el precizează că limitarea mărcilor proprii, reglementarea discount-urilor și a adaosurilor comerciale ar păutea ajuta producătorii locali.

”Aceste măsuri trebuie introduse în modificarea Directivei 2019/633 privind practicile comerciale neloiale! Doar așa putem echilibra piața, iar producătorii și fermierii să aibă acces facil cu produse la rafturile marilor rețele comerciale”, a precizat Barbu.

Măsurile cerute de Ministrul Agriculturii:

1.⁠ ⁠Marca proprie nu trebuie să mai depășească 20% din volumul realizat de către magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene, pentru a da o șansă reală producătorilor autentici să își valorifice produsele.

2.⁠ ⁠Adaos comercial asemănător sau identic pe aceeași gamă de produs, pentru a elimina practica neloială a unui adaos comercial care variază între 20% și 150% pentru aceeași categorie de produse.

3.⁠ ⁠Eliminarea refacturării remizelor și rabatului, pentru a stopa practica de refacturare de aproape 25% din valoarea produselor, de care unele magazine abuzează.

4.⁠ ⁠Reglementarea clară a condițiilor de aplicare a discount-ului, pentru că în practică, de multe ori, discount-ul duce la vânzarea sub costul de producție al produselor.

Pentru foarte mulți mici producători marca proprie este o oportunitate reală de a pătrunde pe un raft extrem de competitiv, spune un producător consultat de G4Media. ”Același lucru se aplică și producătorilor români care activează pe piețele externe. Mărcile proprii ajută și producătorii mai mari pentru a-și asigura volum. Dar în primul rând, prețul mărcilor proprii vizează oferta avantajoasă pentru consumatorul de produse buget”, spune producătorul.

Parlamentarii AUR au depus în octombrie 2025 un proiect de lege la Senat care obligă marile magazine să își limiteze produsele sub marcă proprie la cel mult 20% din volumul total al vânzărilor.

Este exact aceeași idee vehiculată de ministrul Agriculturii.

Inițiatorii au motivat prin această intervenție că e nevoie de echilibru în piață. Parlanmentarii AUR susțin că piața din România este „dominată de un număr restrâns de operatori economici de talie internațional㔄Unul dintre instrumentele principale utilizate de acești retaileri este promovarea masivă a produselor sub marcă proprie. Această strategie, deși generează beneficii imediate pentru consumatori prin prețuri reduse, are efecte negative asupra ecosistemului concurențial, a producătorilor autohtoni și a diversității produselor disponibile pe piață”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Proiectul prevede limitarea vânzărilor sub marcă proprie la maximum 20% din totalul vânzărilor pe fiecare grupă de produse în marile magazine și sancționarea comercianților care nu respectă legea, de către Consiliul Concurenței.

Se propune, de asemenea, limitarea cotei de vânzări realizate prin produse sub marcă proprie la maximum 20% din totalul vânzărilor pe fiecare grupă de produse în hipermagazine și supermarketuri; Introducerea obligației comercianților de a raporta anual către Consiliul Concurenței structura vânzărilor pe grupe de produse, în scopul monitorizării respectării limitei prevăzute; Stabilirea de sancțiuni contravenționale proporționale cu cifra de afaceri, pentru nerespectarea dispozițiilor legale și pentru furnizarea de informații false sau incomplete.