Franța:Parcursul legii privind moartea asistată: pentru deputați, este a treia oară când spun „da”

După examinarea sa de către Senat, reforma va fi supusă votului final al deputaților pe 15 iulie, scrie Liberation.

Instituirea unui drept la asistență pentru a muri în Franța este acum mai aproape ca oricând de a deveni realitate. Pentru a treia oară, marți, 30 iunie, Adunarea Națională și-a reafirmat sprijinul larg pentru componenta cea mai controversată a „noului model francez al sfârșitului vieții”, promis de Emmanuel Macron în aprilie 2023, în urma convenției cetățenești dedicate acestui subiect. După încă o săptămână de dezbateri aprinse, deputații au adoptat, prin vot solemn, cu 295 de voturi pentru și 232 împotrivă, proiectul de lege care dezincriminează ajutorul acordat pacienților incurabili care, în deplină luciditate, solicită să poată pune capăt suferințelor lor cumplite. 

Revolta mediilor catolice 

Pe băncile Guvernului și ale raportorilor comisiei speciale, ușurarea este evidentă. Motivul este că informațiile eronate și scenariile alarmiste promovate în presa conservatoare de adversarii ajutorului pentru a muri au pătruns și în dezbaterile parlamentare, alimentând temerile că deputații indeciși și-ar putea schimba opțiunea.

Departe de a se diminua, opoziția a atins punctul culminant la începutul acestei săptămâni. Printr-un comunicat, Conferința Episcopală din Franța le-a cerut luni deputaților să „măsoare consecințele deciziei lor”, apreciind că dezbaterile au fost marcate de lipsa „ascultării” și a unui „pluralism autentic”. Tot luni, într-un interviu acordat ziarului Le Figaro, episcopul de Nanterre, Matthieu Rougé, a sugerat că unele congregații religioase ar putea închide propriile instituții medicale „din fidelitate față de proiectul lor etic”, după ce deputații au refuzat să le acorde o clauză de conștiință colectivă.

Până și fostul prim-ministru François Bayrou, cunoscut pentru convingerile sale catolice, a declarat, cu doar câteva ore înainte de vot, la posturile Europe 1 și CNews, că, dacă ar fi fost deputat, „nu ar fi votat” această reformă, deoarece „în toate țările unde a fost adoptată, ea s-a extins treptat”.

Cu toate acestea, Guvernul și raportorii proiectului au încercat constant să tempereze tensiunile. La inițiativa lor, deputații au introdus, în a treia lectură, numeroase precizări menite să răspundă acuzațiilor de „laxism” formulate de dreapta catolică și de extrema dreaptă. Textul a fost modificat pentru a consolida și mai mult garanțiile procedurii de acordare a ajutorului pentru a muri, pentru a consacra lipsa răspunderii penale a medicilor implicați și pentru a clarifica obligațiile acestora, inclusiv cele privind sesizarea autorităților judiciare în cazul în care constată presiuni exercitate de anturajul pacientului.

Componenta penală, abandonată

Cel mai important gest de conciliere a fost eliminarea întregii componente penale a proiectului. Au fost suprimate atât infracțiunea de incitare, cât și cea de împiedicare a accesului la ajutorul pentru a muri, deși aceasta din urmă fusese aprobată de Adunarea Națională încă din mai 2025.Inspirată din legislația referitoare la întreruperea voluntară a sarcinii, această dispoziție prevedea sancționarea severă a oricărei persoane care recurgea la amenințări sau intimidări împotriva pacienților ori a personalului medical pentru a împiedica accesul la ajutorul pentru a muri. Pentru susținătorii reformei, aceasta reprezenta o „garanție a exercitării libere a unui drept”, însă, în opinia Societății Franceze de Îngrijiri Paliative și Acompaniere, principalul opozant al proiectului, era „aspectul cel mai vizibil și cel mai greu de apărat al textului”.

Raportorul general al proiectului, Philippe Vigier (MoDem), a minimalizat imediat această concesie făcută adversarilor reformei. „Intenția inițială era să evităm transformarea textului într-un instrument de judiciarizare, pentru ca asupra lui să nu planeze suspiciuni”, a explicat el, subliniind că esențialul a fost păstrat: „Important este să răspundem așteptărilor puternice ale pacienților.

”Marți, Adunarea Națională i-a urmat recomandarea, conștientă că răspunde unei cereri constante și puternice din partea opiniei publice franceze.Acest al treilea vot favorabil apare ca o promisiune a adoptării definitive a reformei. După doi ani de controverse, parcursul legislativ pare acum mult mai ușor. Propunerea de lege, care revine în Senat pe 7 iulie, nu ar trebui să întâmpine obstacole majore.

Camera superioară, care a eșuat deja de două ori în încercarea de a construi o alternativă, este așteptată să renunțe rapid la opoziție.În conformitate cu Constituția Franței, ultimul cuvânt le va reveni deputaților. Data este deja stabilită: 15 iulie, când Adunarea Națională se va pronunța definitiv asupra instituirii dreptului la ajutor pentru a muri.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA