Milano recrutează șoferi în Tunis: „Un model de migrație viabil”

Această operațiune, dezvoltată în colaborare cu Elis, reflectă ceea ce Europa solicită de ani de zile: migrație regulată și calificată. Însă problema salariilor rămâne nerezolvată, potrivit unui reportaj realizat de publicația italiană AVVENIRE:

Tunis, septembrie 2025. Într-o cameră amenajată în grabă, o delegație din Milano observă bărbați și femei urcând într-un autobuz și descurcându-se prin traficul capitalei tunisiene. Milanezii care oameni capabili să conducă mijloace de transport public într-unul dintre cele mai bogate orașe ale Europei. Pentru simplul motiv că la Milano, nu a mai rămas nimeni dispus să o facă.

La aproape două ore de zbor de orașul inovației și designului, Compania de Transport din Milano a selectat în ultimele luni 30 de șoferi din 45 de candidați, aleși prin teste tehnice și de aptitudini la fața locului. Persoanele alese au început apoi cursurile de pregătire lingvistică pentru a atinge nivelul B1 de italiană, iar săptămâna viitoare, vor susține teste rutiere în traficul din Milano, înainte de a fi angajați pe perioadă determinată și de a fi complet operaționali pe liniile urbane și suburbane începând din această toamnă.

Povestea celor 30 de tunisieni care vor conduce autobuzele milaneze prezintă două aspecte interesante: pe de o parte, un model virtuos de migrație regulată și calificată, construit cu metodă și acorduri instituționale; pe de altă parte, dificultatea crescândă, deja structurală, de a atrage lucrători într-un oraș în care salariile - în transportul public și în alte părți - se chinuie să țină pasul cu costul vieții.

Operațiunea șoferilor importați din Tunis a apărut din întâmplare, sau aproape. Centrul Elis, o organizație non-profit fondată în 1965 la dorința Papei Ioan al XXIII-lea, a informat ATM despre închiderea unei companii de transport public din Tunis. Compania de transport milaneze a manifestat imediat interes, iar în septembrie anul trecut, au fost selectați 30 de candidați cu vârste cuprinse între 25 și 50 de ani, care dețineau deja un permis D sau De, necesar pentru a conduce autobuze. Programul include inițial contracte pe durată determinată, cazare în facilități afiliate și finalizarea procesului pentru Cardul de Calificare a Șoferilor din Italia. Această investiție face parte din strategia ATM, care prevede un fond de patru milioane de euro pentru a acoperi permisele de conducere, subvențiile pentru chirie și stagiile plătite în timpul formării.

Cel tunisian este în esență un coridor de forță de muncă organizat: selecție în țara de origine, formare profesională și lingvistică și integrare treptată, diferit de narațiunea obișnuită a imigrației ca o urgență și mai apropiată de ceea ce instituțiile europene solicită de ani de zile fără a reuși să transpună în practică sistematică.

În Italia, există un deficit de aproximativ 10.000 de șoferi de transport public local. În Europa, deficitul depășește 100.000. Cauzele sunt complicate, printre acestea numărându-se o forță de muncă îmbătrânită, condiții de angajare neatractive și procese de calificare lungi și costisitoare. ATM a fost prima companie care a încercat acțiuni interne, inclusiv finanțarea licențelor pentru aspiranții la conducerea mașinilor în Italia și stimulente pentru a rămâne în Italia pentru cei care au acumulat drepturi la pensie. Așa-numitul bonus de pensie, o sumă suplimentară de 1.000 de euro brut lunar pentru cei care amână pensionarea cu cel puțin trei luni, a fost prelungit până în iunie 2026.

Cu toate acestea, problema salariilor continuă să rămână punctul nevralgic. Salariul brut anual de intrare pentru un șofer ATM este de aproximativ 28.388 de euro. Tradus în salariu lunar net, acesta este de aproximativ 1.400 de euro. După zece până la cincisprezece ani de serviciu, cifra crește ușor: în jur de 1.700 de euro. După douăzeci și cinci de ani de serviciu, salariul net este de 1.750 de euro. Între timp, Milano a devenit unul dintre cele mai scumpe orașe din Europa. E greu ca chiria unei garsoniere să coste mai puțin de 1.000 de euro. Diferența dintre venituri și costul vieții s-a mărit, atât de mult încât diverse sectoare întâmpină aceleași dificultăți de angajare, de la sănătate la educație și servicii. Acesta este de asemenea contextul controversei politice. Vorbind despre decizia ATM, Riccardo De Corato, membru al Parlamentului din partea partidului Frații Italiei și fost viceprimar al orașului Milano, a atacat conducerea companiei, definind ideea „extrem de inadecvată” și invocând „salarii de foame”.

Cu siguranță că șoferii care sosesc din Tunisia nu vor fi suficienți pentru a rezolva problema găsirii de lucrători în cele mai scumpe orașe. Cu toate acestea, operațiunea ATM-Elis demonstrează că există o modalitate de a organiza migrația economică într-un mod ordonat, transparent și reciproc avantajos. Un coridor care selectează competențe deja formate, garantează formare suplimentară și asigură drepturi contractuale: destul pentru o țară care de obicei discută despre imigrație fără a ajunge vreodată la acțiuni concrete, scrie Paolo M. Alfieri.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA